Propuneri pentru creșterea bugetului de cercetare în România

România prezintă un decalaj major față de restul Uniunii Europene în ceea ce privește finanțarea cercetării și dezvoltării, situându-se la coada clasamentului european. Conform datelor prezentate de Autoritatea Națională pentru Cercetare și Eurostat, țara a alocat în 2025 suma de 18,8 euro pe locuitor, în timp ce media europeană a fost de 288,9 euro. Această cifră demonstrează că alocarea bugetară pe locuitor din România a fost de peste 15 ori mai mică decât media UE.

Analizând evoluția pe termen lung, datele arată o tendință alarmantă: valoarea din 2025 reprezintă o scădere de 9,6% față de nivelul din 2015, când alocarea era de 20,8 euro pe locuitor. România a fost singurul stat membru UE în care acest indicator a scăzut în intervalul 2015-2025, în timp ce, în contrast total, media Uniunii Europene a crescut cu 57,7% în aceeași perioadă.

În ceea ce privește ponderea din Produsul Intern Brut, datele indică o tendință descrescătoare constantă. În 2023, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare au reprezentat 0,52% din PIB, scăzând la 0,46% în 2024, în timp ce media europeană a fost de 2,24%. Pentru anul 2025, alocarea bugetară a reprezentat doar 0,09% din PIB, consolidând poziția de ultim loc în UE privind ponderea cheltuielilor de cercetare în raport cu economia națională.

Măsuri propuse pentru cercetători

În acest context, profesorul Dan Voiculescu a solicitat, printr-o postare pe blogul său, ca bugetul pentru cercetare din 2027 să fie de cel puțin zece ori mai mare decât cel alocat în 2026. El avertizează că, într-o lume în care revoluția tehnologică devine factor decisiv în economie, politică și dinamica socială, faptul că statul român taie bani de la cercetare reprezintă o amenințare la adresa securității naționale și o pierdere a resurselor strategice de inteligență.

Pentru a preveni plecarea tinerilor specialiști, acesta propune implementarea unor burse consistente și a unor salarii comparabile cu cele din țările occidentale. De asemenea, profesorul propune ca ocuparea posturilor în laboratoare să se realizeze strict pe baza performanței. O altă măsură sugerată vizează regimul fiscal, propunându-se scutirea de impozit pe venit pentru profesia de cercetător, invocând precedentul facilităților acordate anterior industriei IT.

Voiculescu solicită totodată finanțarea directă a proiectelor realizate în parteneriat între cercetători și antreprenori. Această colaborare, descrisă ca o trecere „de la laborator la fabrică”, ar fi condiționată de existența unei cereri concrete pentru produsele sau tehnologiile rezultate din aceste proiecte.

Contextul legislativ european

Aceste discuții interne au loc în timp ce Comisia Europeană pregătește o inițiativă legislativă numită European Research Area Act (ERA Act). Potrivit publicației Mediafax, acest act urmărește consolidarea Spațiului European de Cercetare, îmbunătățirea condițiilor profesionale pentru specialiști și reducerea diferențelor dintre sistemele naționale de cercetare din statele membre.

Noua reglementare europeană susține o țintă de investiții publice și private în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB. Implementarea acestui cadru legislativ ar putea aduce schimbări structurale pentru universitățile și institutele de cercetare din România, având în vedere poziția actuală a țării la coada clasamentului european de investiții și necesitatea de a crește investițiile în domeniu.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Presiuni asupra bugetului statului în ultimul trimestru al anului” (14 octombrie 2026).