Referendum în Elveția privind regulile de neutralitate

Cetățenii din Elveția au votat duminică într-un referendum privind consolidarea neutralității țării. Conform proiecțiilor institutului gfs.bern, publicate la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare, aproximativ 71% dintre alegători au respins propunerea de a introduce în Constituție o definiție mai strictă a acestui principiu. Rezultatul indică preferința electoratului pentru o interpretare flexibilă a neutralității, care să permită autorităților spațiu de manevră în politica externă. Lukas Golder, co-director al gfs.bern, a precizat că acest vot nu reprezintă o respingere a neutralității în sine, ci a unei interpretări rigide a acesteia.

Obiectivele inițiativei

Propunerea, susținută de Partidul Popular Elvețian (SVP) — formațiunea de dreapta populistă care deține cele mai multe mandate în Parlament — și de asociația Pro Schweiz, urmărea limitarea cooperării militare cu NATO și interzicerea impunerii de sancțiuni economice împotriva altor state, cu excepția cazurilor aprobate de ONU. Susținătorii proiectului, de dreapta naționalistă, au argumentat că poziția tradițională a țării a fost erodată după ce guvernul federal a adoptat sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei în urma invaziei Ucrainei, acțiune pe care guvernul elvețian a descris-o drept răspuns la un „război de agresiune”.

În cadrul campaniei, inițiatorii au promovat mesajul „Fără război, da neutralității” sau „Nu războiului, da neutralității”, utilizând imagini cu porumbei albi pentru a îndeamna populația să voteze în favoarea unei neutralități aplicate permanent și fără excepție. Aceștia au solicitat ca Elveția să nu se implice în conflicte între terțe părți și să nu adere la alianțe de apărare decât în cazul unui atac direct. Un aspect critic al propunerii era faptul că orice sancțiune ar fi trebuit aprobată de ONU, organizație în care Rusia, fiind membru permanent al Consiliului de Securitate, deține drept de veto.

Context și reacții

Neutralitatea elvețiană este recunoscută internațional din 1815, după încheierea războaielor napoleoniene, și este inclusă în Constituția Federală din 1848, însă modul de aplicare nu a fost definit explicit. Decizia de a sancționa Moscova și asumarea primului mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024 au readus acest subiect în centrul dezbaterilor publice. În prezent, Elveția cooperează cu NATO de aproximativ trei decenii, deși nu este membră a niciunei alianțe militare.

Guvernul elvețian și majoritatea partidelor politice s-au opus inițiativei, care a fost etichetată de adversari drept pro-rusă. Ministrul de Externe, Ignazio Cassis, a avertizat că o definiție strictă a neutralității ar afecta securitatea națională și ar bloca participarea țării la exerciții militare comune cu NATO. Pe de altă parte, reprezentanți ai Partidului Socialist, precum Laurence Fehlmann Rielle, au declarat că rezultatul votului confirmă angajamentul față de o politică care permite Elveției să se poziționeze în lume și să reia măsuri restrictive atunci când este necesar. Fabio Wasserfallen, profesor de politică europeană la Universitatea din Berna, a concluzionat că alegătorii aprobă modul actual de practică a neutralității și sunt, în general, favorabili sancțiunilor impuse Rusiei.