Repornirea Centralei Nucleare Cernavodă este condiționată de debitul Dunării

Reactoarele Centralei Nucleare Cernavodă nu vor putea fi repuse în funcțiune în luna septembrie, fiind posibil ca reluarea activității să aibă loc abia către mijlocul lunii octombrie. Această concluzie a fost transmisă de secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, care a precizat, în declarații pentru Digi24, că situația actuală rămâne rezervată. Decizia de repornire este strict condiționată de evoluția prognozelor hidrologice referitoare la debitul Dunării, oficialul menționând că abia atunci se va putea lua o decizie finală.

Cauza principală a opririi unităților de producție este nivelul scăzut al apei, care nu permite funcționarea în siguranță a pompelor de răcire ale reactoarelor. Potrivit lui Cristian Bușoi, prognozele pe termen de zece zile — intervalul pe care acesta l-a descris ca fiind cel mai apropiat de realitate — arată că debitul la intrarea în țară și nivelul apei la Cernavodă sunt insuficiente pentru redeschiderea în siguranță a celor două reactoare. De asemenea, secretarul de stat a adăugat că, după o perioadă scurtă de două-trei zile în care s-au înregistrat creșteri ușoare, se anunță scăderi importante ale debitului în zilele următoare.

Din punct de vedere cronologic, Stirile Kanal D precizează că Reactorul 1 a fost oprit pe 27 iulie din cauza debitului extrem de scăzut al Dunării, fenomen provocat de o secetă severă. Ulterior, Reactorul 2 a fost suspendat pe 13 august, data la care, conform publicației Libertatea, centrala a fost deconectată total de la Sistemul Energetic Național. Această secvență de oprire a fost inevitabilă, în ciuda eforturilor și investițiilor autorităților de a menține al doilea reactor în funcțiune cât mai mult timp.

În ceea ce privește siguranța instalațiilor, Cristian Bușoi a subliniat în declarațiile sale că nu există motive de alarmă sau semne de întrebare legate de securitatea reactoarelor. Potrivit oficialului, situația este monitorizată, existând planuri de rezervă și comitete pregătite pentru a gestiona orice scenariu posibil. Totuși, el a reiterat faptul că, din păcate, nivelul apei nu a ajuns încă la o cotă care să permită redeschiderea în siguranță.

Pentru a compensa pierderea producției de electricitate a Centralei Cernavodă, România recurge la mai multe soluții strategice. Potrivit publicației Adevarul și a platformei Stiri pe Surse, deficitul de energie este acoperit în principal prin importuri de electricitate, acestea reprezentând principala soluție în prezent. În paralel, se utilizează capacitatea maximă a altor unități energetice pentru a acoperi lipsa energiei nucleare, incluzând cele patru grupuri ale Complexului Energetic Oltenia și centralele pe gaz.