Economie·4 min de citit

Riscuri privind încasarea fondurilor din PNRR

România riscă pierderi semnificative din fondurile PNRR din cauza unor jaloane neîndeplinite. Președintele PSD și Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene au avertizat asupra posibilității de a pierde miliarde de euro.

Ascultă articolul · voce M5
0:00 / –:–
↓
Riscuri privind încasarea fondurilor din PNRR
Imagine: Curs de Guvernare
Ascultă articolul · voce M5 · 4:03
0:00 / 4:03
↓

Puncte cheie

  • Riscul de pierdere din cele două cereri de plată PNRR este estimat la aproximativ 3,4 miliarde de euro.
  • Suma totală a celor două cereri de plată PNRR este de 6,4 miliarde de euro.
  • Deficitul bugetar a crescut cu un punct procentual în luna septembrie 2026, ajungând la 3,8%.

Cronologia evenimentelor

  • 31 august 2026 — Deficitul bugetar a fost de 2,8%.
  • 30 septembrie 2026 — Deficitul bugetar a ajuns la 3,8%.
  • 31 octombrie 2026 — Data limită pentru execuția bugetară solicitată de Sorin Grindeanu pentru evaluare.
  • 11 noiembrie 2026 — Sorin Grindeanu a avertizat despre riscul de pierdere a fondurilor PNRR.
  • 13 noiembrie 2026 — Ministrul Alexandru-Mihai Ghigiu a anunțat riscul de pierdere a sumei de 3,4 miliarde de euro.

România se confruntă cu riscul de a pierde sume considerabile din fondurile Planului Național de Redresare și Recuperare (PNRR). Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că se așteaptă la surprize extrem de neplăcute privind modul în care fostul Guvern condus de Ilie Bolojan a gestionat acest program. Liderul social-democraților a estimat că aproximativ jumătate din cei 6,4 miliarde de euro care mai trebuie încasați ar putea fi în pericol, avertizând că se vor pierde sume importante de bani.

Sorin Grindeanu a solicitat o prezentare transparentă a situației financiare a țării, insistând ca datele să includă execuția bugetară de la sfârșitul lunii octombrie, momentul în care a fost preluat actualul guvern. El a criticat faptul că unii au fost „bucuroși” să prezinte o situație actualizată doar până la sfârșitul lunii septembrie. În acest context, prim-ministrul Luca Niculescu a retrimis un mesaj către toți miniștrii pentru a transmite toate datele necesare către Ministerul Finanțelor, astfel încât situația financiară la zi să poată fi prezentată în câteva zile. Obiectivul este de a identifica toate facturile emise și neplătite sau lucrările realizate care nu au fost încă facturate, elemente care ar putea influența deficitul bugetar, deoarece acești bani ar fi fost luați în calcul la estimarea acestuia.

Evaluarea riscurilor financiare

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a confirmat existența riscului de a pierde aproximativ 3,4 miliarde de euro din cele două cereri de plată care însumează 6,4 miliarde de euro, reprezentând chiar mai mult de jumătate din sumă. Această situație critică este cauzată de jaloane care nu au fost îndeplinite sau pentru care persistă neclarități. Ministrul a precizat că lipsa de coordonare și capacitatea administrativă insuficientă din ultimele luni au împiedicat depunerea tuturor documentelor justificative la timp, menționând că săptămâna trecută a fost ultima zi disponibilă pentru depunerea acestora.

Ministrul a precizat că România se află în contact permanent cu Comisia Europeană pentru a clarifica situația investițiilor și a reformelor realizate. După primirea notificărilor oficiale, autoritățile vor avea la dispoziție aproximativ două luni și ceva pentru a depune contestații și a aduce documente suplimentare care să demonstreze că România a efectuat investițiile sau reformele respective.

Termenele Comisiei Europene

Decizia Comisiei Europene referitoare la cererea de plată 5 este așteptată la finalul săptămânii următoare, în timp ce pentru cererea de plată 6 răspunsul ar putea sosi până la finalul lunii noiembrie. Alexandru-Mihai Ghigiu a menționat că datele și discuțiile recente cu reprezentanții Comisiei indică o oarecare îmbunătățire a perspectivelor pentru cererea de plată 5. De asemenea, Sorin Grindeanu a menționat interesul de a vedea prognoza de toamnă a Comisiei Europene, care este așteptată în jurul datei de 15 noiembrie.

În paralel cu gestionarea PNRR, PSD a solicitat verificarea contractelor semnate în cadrul programului SAFE pentru achiziții de armament. Sorin Grindeanu a subliniat importanța monitorizării deficitului bugetar, care a crescut de la 2,8% la sfârșitul lunii august la 3,8% la sfârșitul lunii septembrie, semnând că acest deficit a sărit un punct procentual într-o singură lună și că nu a cuprins foarte multe lucruri, inclusiv datoria către magistrați, care nu este doar de 5 miliarde.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Avertisment privind fondurile europene pentru România” (11 octombrie 2026).

Analiza subiectului în presă

Cum relatează fiecare sursă

Curs de GuvernareSe concentrează pe criticile politice aduse fostului guvern și pe solicitările de audit financiar.
PS NewsSubliniază necesitatea transparenței în raportarea execuției bugetare de la sfârșitul lunii octombrie.
SpotmediaPune accent pe legătura dintre pierderea fondurilor PNRR și impactul direct asupra deficitului bugetar.
Antena 3Oferă perspectiva tehnică a ministerului, detaliind cauzele administrative și termenele Comisiei Europene.
Consens între surse90%
Prima relatare: (Spotmedia) · Cea mai recentă: (Antena 3) · 5 relatări până la 14:53, 13 noiembrie 2026

Fapte confirmate

  • Suma totală a cererilor de plată discutate este de 6,4 miliarde de euro.
  • Există un risc major de a pierde aproximativ jumătate din acești bani.
  • Sorin Grindeanu a solicitat prezentarea situației financiare actualizate a țării.

Neconfirmat încă

  • Prognoza de toamnă a Comisiei Europene ar fi așteptată în jurul datei de 15 noiembrie.

Surse

Curs de Guvernare, PS News, Spotmedia, Antena 3, Antena 3

Am mai scris despre asta

CONTINUĂ SĂ CITEȘTI

Selecție din MondoNews