Riscurile securității cibernetice pentru angajații din Uniunea Europeană

Conform unei statistici a Comisiei Europene, analizate de specialiștii producătorului de soluții antivirus Eset, aproximativ 75% dintre angajații din Uniunea Europeană au întâlnit mesaje, e-mailuri sau link-uri suspecte în timpul activității profesionale. Phishingul rămâne cea mai frecventă metodă de atac, fiind raportat de 39% dintre respondenți. Această tehnică utilizează site-uri sau mesaje frauduloase concepute pentru a determina victimele să dezvăluie date personale, parole ori informații sensibile, cu scopul de a obține acces neautorizat la sisteme informatice.

Pe lângă phishing, alte incidente raportate includ tentativele de furt al datelor personale, menționate de 18% dintre angajați, și atacurile cu programe malițioase, cunoscute sub numele de malware, care au fost semnalate de 17% dintre participanți. Furtul parolelor a fost raportat de 16% dintre respondenți, în timp ce escrocheriile generate prin inteligență artificială au fost întâlnite de 15% dintre aceștia. Datele au fost prezentate în contextul Lunii Europene a Securității Cibernetice, o campanie dedicată informării publicului cu privire la riscurile din mediul digital, evidențiind nevoia unor măsuri mai eficiente de protecție.

Impactul inteligenței artificiale

Utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale a crescut complexitatea amenințărilor, făcând identificarea fraudelor mai dificilă. Potrivit datelor publicate de Comisia Europeană la 30 septembrie, doar 48% dintre respondenți consideră că ar putea recunoaște un videoclip falsificat prin tehnici de deepfake. Infractorii adaptează metodele de atac pentru a viza companiile automat, folosind agenți AI creați special pentru a induce în eroare angajații cât mai convingător.

Specialiștii observă că, deși instruirea în domeniul securității cibernetice a ajutat utilizatorii să recunoască multe dintre amenințările cu care se pot confrunta, acest lucru nu a condus neapărat la o schimbare a comportamentului. Angajații tind să fie mai vulnerabili atunci când lucrează sub presiune sau sunt distrași, momente în care infractorii folosesc diverse metode pentru a-i păcăli. În plus, frecvența atacurilor de phishing este atât de ridicată încât există riscul ca acestea să fie percepute ca o parte obișnuită a activității zilnice, ceea ce reduce vigilența personalului.

Strategii de protecție a datelor

În cadrul ediției a 23-a a evenimentului "No Time for Downtime", experții au discutat despre necesitatea ca tehnologia să sprijine companiile în menținerea controlului asupra datelor, analizând ce se întâmplă atunci când un sistem este atacat sau nu mai funcționează. Horia Constantinescu, Country Manager CEE la Everpure, a subliniat importanța gestionării impactului AI și a utilizării datelor la un nivel mult mai larg decât cel actual. În același context, Roxana Clement, director general la HPE Romania, a menționat importanța soluțiilor care oferă suveranitate asupra datelor, astfel încât companiile să poată folosi aceste instrumente fără a mai avea griji legate de partea de software sau securitate.

Discuțiile de la acest eveniment au evidențiat faptul că implementarea AI aduce complexitate suplimentară, necesitând o analiză atentă nu doar a aplicațiilor, ci și a interfețelor de programare (API) și a modelelor de limbaj (language models). În contextul dezvoltării AI, este esențial ca companiile să știe exact unde sunt păstrate informațiile, cine are acces la ele și cum pot fi protejate. Aceste măsuri sunt critice pentru a proteja informațiile importante în cazul în care sistemele devin nefuncționale.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Analiză privind vulnerabilitățile securității europene” (1 octombrie 2026).