Scrutin electoral în Bosnia și Herțegovina

Bosnia și Herțegovina organizează duminică alegeri generale prin care sunt aleși cei trei membri ai președinției multietnice, parlamentarii pentru legislativul național și conducătorii instituțiilor din cele două entități ale statului: Federația Bosniei și Herțegovinei (FBiH) și Republika Srpska, aceasta din urmă fiind dominată de etnicii sârbi. Conform datelor Comisiei Electorale Centrale, sunt înregistrați 3.414.364 de alegători care vor decide cine va guverna țara, entitățile și cantoanele sale pentru următorii patru ani. Alegătorii își exprimă votul pentru un număr impresionant de oficiali din administrația locală, regională și națională, inclusiv pentru parlamentele cantonale din cadrul Federației și pentru președintele Republicii Srpska.

Sistemul electoral este considerat de experți unul dintre cele mai complicate din lume, fiind conceput pentru a gestiona diviziunile profunde dintre bosnacii musulmani (majoritari, reprezentând aproximativ jumătate din populație), sârbii ortodocși (care constituie o treime din populație) și croații catolici (o minoritate de aproximativ 15%). Această structură guvernamentală și complexa rețea de instituții au fost stabilite în urma acordului de pace de la Dayton, intermediat de Statele Unite în 1995, după conflictul armat sângeros desfășurat între 1992 și 1995.

Inovații tehnice și context politic

Pentru a preveni fraudele, precum votul multiplu sau furtul de identitate, Comisia Electorală Centrală a introdus tehnologii biometrice pentru verificarea identității alegătorilor, inclusiv amprente, precum și scanarea automată a buletinelor de vot. Aceste mașini vor fi utilizate în toate cele 5.200 de secții de votare, existând și unități de rezervă pentru a contracara eventuale defecțiuni. Sistemul de verificare dublă ar trebui să permită o procesare mai rapidă și mai exactă a rezultatelor.

Scrutinul are loc într-un context de tensiuni interetnice crescute și dispute politice persistente care, din jumătatea anului 2024, au blocat complet procesul de integrare în Uniunea Europeană. Această situație a dus la pierderea a sute de milioane de euro din sprijinul UE pentru reforme. Deși țara a obținut statutul de candidat în decembrie 2022 și a primit undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare în 2024, discuțiile propriu-zise nu au început deoarece liderii interni nu au îndeplinit cerințele esențiale privind legile anticorupție și consolidarea supravegherii judiciare. În plus, reforma electorală promisă de partidele care au format guvernul după alegerile din 2022 nu a fost încă implementată.

Obiectivele partidelor și perspective

În timpul campaniei, partidele bosniace au pledat pentru consolidarea statului central, în timp ce actualul membru bosniac al președinției tripartite, Denis Becirovic, s-a angajat să relanseze parcursul către UE și NATO. În contrast, conducerea Republicii Srpska urmărește secesiunea față de statul central, o inițiativă care întâmpină opoziția comunității internaționale. Frustrarea alegătorilor a crescut în paralel cu încetinirea economice, ritmul lent al negocierilor cu UE și o criză politică prelungită, în care partidele dominante pe criterii etnice au blocat repetat deciziile guvernului central slab.

Secțiile de votare sunt deschise între orele 07:00 și 19:00, iar rezultatele preliminare sunt așteptate duminică seara, după închiderea urnelor la ora 20:00 (ora României). Totuși, din cauza cadrului constituțional complex și a negocierilor lungi pentru formarea coalițiilor, este puțin probabil ca rezultatele inițiale să indice rapid componența viitorului guvern.

MondoNews a relatat anterior despre acest subiect: „Scrutin prezidențial în Brazilia între Lula și Flavio Bolsonaro” (3 octombrie 2026).