Scrutin parlamentar anticipat în Serbia

Serbia se pregătește pentru alegeri parlamentare anticipate în data de 25 octombrie 2026. Scrutinul pune față în față guvernarea de lungă durată a lui Aleksandar Vučić, susținut de Partidul Progresist Sârb (SNS), și Lista Studențească, o formațiune apolitică născută din protestele civice. Președintele în funcție a demisionat pentru a candida la poziția de prim-ministru, în timp ce Adunarea Națională cuprinde 250 de mandate repartizate printr-un sistem proporțional de liste închise.

Deși votul este unul parlamentar, mulți analiști îl percep ca pe un referendum asupra puterii lui Vučić, care a dominat scena politică sârbă de peste un deceniu, începând din 2014, alternând funcțiile de prim-ministru și președinte. În prezent, acesta vrea să redevină premier după 12 ani la putere, dintre care nouă au fost petrecuți în funcția de președinte.

Contextul mobilizării civice

Originea mișcării studențești datează din noiembrie 2024, când prăbușirea copertinei gării din Novi Sad a dus la moartea a 16 persoane. Tragedia a scos la iveală o corupție masivă în cadrul Guvernului și al instituțiilor statului, declanșând o mobilizare civică masivă. Studenții de la Universitatea din Belgrad, printre care și Aleksa Simic, student la Științe politice, au blocat accesul la facultăți pentru a cere dreptate pentru decedați și încetarea corupției care, în opinia multora, a dus la construcția defectuoasă a gării.

În perioada de doliu a țării, locuitorii s-au solidarizat cu tinerii, aducându-le mâncare gătită acasă, saltele și perne, în timp ce mulți s-au oprit pentru a discuta despre cererile acestora. Potrivit Reuters, această mișcare a crescut exponențial în ultimii doi ani, transformându-se dintr-o reacție la o tragedie într-o alternativă electorală serioasă și una dintre cele mai puternice forțe politice din țară, care contestă dominanța Partidului Progresist Sârb.

Climatul politic și tensiunile

Atmosfera electorală este marcată de acuzații de autoritarism și intimidare. Activiști, tineri protestatari și politicieni de opoziție raportează că criticii sunt amenințați sistematic, libertatea presei este în declin, iar corupția este în creștere. Experiența activistului Marko Marjanovic exemplifică acest climat: acesta a fost bătut în august 2025 în timpul unor proteste antiguvernamentale, iar ulterior a fost urcat cu forța într-o mașină de către polițiști mascați, fiind ținut în izolare timp de două zile în subsolul unei secții de poliție, sub lumină puternică.

În paralel, societatea este polarizată și de evenimente recente, precum funeraliile cu onoruri militare organizate luna trecută la Belgrad pentru generalul condamnat Ratko Mladić, supranumit „Măcelarul din Bosnia”. Acesta, condamnat pentru organizarea celui mai grav masacru din Europa de după Al Doilea Război Mondial, a fost înmormântat cu onoruri de erou, provocând indignare internațională, dar și un sentiment de mândrie națională în anumite sectoare.

Aproximativ 6,5 milioane de alegători sunt chemați la urne într-un climat tensionat. Analizele publicate de The Guardian menționează îngrijorări privind corectitudinea votului, citând riscuri de manipulare, nereguli și intimidare a alegătorilor. Miza principală a alegerilor este determinarea direcției politice a țării: menținerea modelului de guvernare actual al lui Vučić sau implementarea reformelor instituționale promise de reprezentanții tinerilor, care speră să oprească alunecarea țării spre autoritarism.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Schimbări la nivelul conducerii statului din Serbia” (27 septembrie 2026).