Serviciul de informații danez avertizează privind riscul unor atacuri ruse limitate asupra statelor NATO

Serviciul de Informații și Securitate Militară al Danemarcei (DDIS) a emis un avertisment privind posibilitatea ca Rusia să desfășoare operațiuni militare limitate împotriva unei țări NATO în lunile următoare. Potrivit evaluării DDIS, riscul unui astfel de scenariu este în prezent „scăzut, dar în creștere”. Thomas Ahrenkiel, șeful serviciului secret danez, a precizat că Moscova ar putea transfera un număr redus de militari, inclusiv fără însemne de identificare, pe teritoriul unui stat NATO vecin, utilizând drept pretext protejarea minorităților ruse locale.

O altă variantă analizată de serviciile de informații daneze constă în utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune, precum rachetele sau dronele, împotriva infrastructurii folosite pentru sprijinirea Ucrainei. Conform surselor, scopul acestor acțiuni nu ar fi preluarea controlului teritorial asupra unui stat, ci încercarea de a diviza Alianța Nord-Atlantică, în special dacă statele membre nu ar ajunge la un consens privind un răspuns colectiv. În acest context, B1 TV menționează că statele NATO care se învecinește cu Rusia sunt Finlanda, Norvegia, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

Pe lângă riscul de atacuri militare restrânse, DDIS avertizează cu privire la intensificarea operațiunilor hibride rusești împotriva țărilor europene. Acestea ar putea include atacuri cibernetice „devastatoare”, capabile să blocheze sisteme de importanță publică, precum și acțiuni de sabotaj cu risc ridicat de victime. Potrivit Antena 3, Rusia ar putea recurge chiar la operațiuni „sub steag fals”, utilizând drone ucrainene pentru a ataca teritoriul NATO sau susținând că rachetele sale au lovit ținte din Alianță deoarece au fost bruiate de ucraineni. În plus, Antena 3 a raportat posibilitatea ca Rusia să invadeze Europa în termen de cinci ani.

În ceea ce privește o invazie pe scară largă, serviciile de informații daneze consideră acest scenariu „extrem de puțin probabil”, estimând că Kremlinului i-ar fi necesare aproximativ șase luni pentru a-și consolida forțele. În paralel, Stirile Kanal D menționează că Moscova a negat în repetate rânduri orice implicare în războiul hibrid sau în planificarea unor confruntări cu statele NATO.

Reacția la aceste avertismente a venit și din partea conducerii NATO. Alexus Grynkewich, comandant suprem al NATO în Europa, a declarat pentru Reuters că Alianța intensifică schimbul de informații ca răspuns la valul de sabotaje și incidente cu legătură cu Rusia. Generalul a subliniat că membrii NATO trebuie să rămână „calmi și încrezători”, afirmând că Alianța dispune de instrumentele necesare pentru a gestiona riscurile. Grynkewich a considerat că un atac rusesc limitat pe teritoriul NATO este „improbabil”.

În cadrul declarațiilor sale, oficialul NATO a făcut referire la incidente recente, precum tentativa de atac cu drone pe aeroportul german Leipzig/Halle și cazul unei nave rusești care a tras rachete de semnalizare asupra unui elicopter militar danez. Aceste evenimente sunt văzute ca fiind îngrijorătoare, însă gestionabile prin mecanismele de securitate ale Alianței.