Situația financiară a sistemului sanitar și necesarul de fonduri

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că sistemul sanitar din România se confruntă cu cea mai gravă criză financiară din ultimii peste zece ani. Oficialul a precizat că, deși au mai existat în trecut blocaje, cazuri izolate sau discontinuități în anumite segmente, actuala situație reprezintă o criză națională cu un impact uniform. În primele 48 de ore de la preluarea mandatului, ministrul a reușit să identifice și să realoce 150 de milioane de lei către unitățile de primiri urgențe (UPU) și serviciile de ambulanță. Acești bani au fost identificați în interiorul Ministerului Sănătății, din proiecte unde plățile puteau fi decalate fără a pune în pericol implementarea lor.

Această măsură rapidă a fost necesară pentru a acoperi lunile octombrie și noiembrie și pentru a preveni blocaje critice. Alexandru Rogobete a avertizat că, în absența acestor fonduri, spitalele nu ar fi avut resursele necesare pentru a gestiona un eventual accident colectiv cu victime multiple, afirmând că s-a simțit „ca pe un butoi plin cu pulbere” în primele zile de mandat, deoarece presiunea financiară asupra UPU-urilor era extrem de mare.

Nevoi bugetare și priorități

Pentru a închide anul 2026 în condiții optime, Ministerul Sănătății estimează un necesar total cuprins între 10,5 și 11 miliarde de lei la rectificarea bugetară. Din această sumă, aproximativ 9 miliarde de lei ar trebui direcționate către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), unde aproximativ jumătate din fonduri vizează medicamentele, plățile către farmacii și serviciile medicale, restul fiind destinate concediilor medicale. Diferența de sumă ar acoperi programele naționale de acțiuni prioritare și zonele critice, precum anestezia, terapia intensivă, secțiile pentru nou-născuți și cele pentru arși gravi, componente care tratează cei mai gravi și complexi pacienți.

În mod specific, pentru componenta de urgență, ministrul a menționat nevoia de aproximativ 600 de milioane de lei la rectificare. Această sumă este esențială pentru a asigura un stoc suficient de resurse pentru luna decembrie și începutul lunii ianuarie, perioadă în care sistemul medical înregistrează o încărcătură mare de pacienți.

Analiza blocajelor și acuzații

Într-o videoconferință organizată cu managerii de spitale și ai serviciilor de ambulanță din întreaga țară, Alexandru Rogobete a analizat situațiile critice și blocajele financiare. Ministrul a solicitat date detaliate privind cheltuielile de personal, medicamentele, materialele sanitare, precum și rapoarte despre posturile aprobate, ocupate, vacante sau scoase la concurs. De asemenea, a cerut informații despre numărul ambulanțelor noi livrate și capacitatea operativă a serviciilor. Prioritatea actuală este stabilizarea structurilor medicale pentru a evita sacrificarea siguranței pacienților în numele unor obiective de austeritate, ministrul acuzând tăieri „cu barda” în favoarea unor investiții mai puțin urgente.

În paralel, ministrul a adus acuzații severe în adresa fostei guvernări conduse de Ilie Bolojan, susținând că aceasta a lăsat datorii de peste 30 de miliarde de lei. Alexandru Rogobete a afirmat că deficitul bugetar a fost diminuat artificial, printr-un „mecanism bazat pe minciună”, prin amânarea facturării unor servicii medicale și medicamente deja livrate. În acest context, oficialul a solicitat producătorilor și distribuitorilor de medicamente o analiză detaliată a obligațiilor de plată neînregistrate oficial, precizând că datoriile reale sunt mult mai mari decât cele evidențiate în prezent.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Situația financiară a Ministerului Sănătății și riscurile de blocaj” (13 octombrie 2026).