Situația rezervelor de gaze naturale în Uniunea Europeană

Germania, cel mai mare consumator de gaze naturale din Uniunea Europeană și țara cu cea mai mare capacitate de stocare a continentului, începe sezonul rece cu rezerve insuficiente. În timp ce obiectivul asumat de stocare era de 80%, nivelul actual al depozitelor variază între 60% și 62% din capacitatea totală, cifrele precise indicând în unele rapoarte un prag de 61,2%. Această situație este considerată îngrijorătoare de analiști, deoarece Berlinul va fi obligat să achiziționeze volume suplimentare de gaze pe piața spot pentru a compensa deficitul în perioada de vârf a cererii.

Impactul acestui deficit depășește limitele pieței germane. Prezența sporită a Germaniei pe piețele spot va intensifica concurența pentru încărcăturile de gaze naturale și GNL disponibile, ceea ce ar putea pune presiune în creștere asupra prețurilor europene și a costurilor de aprovizionare pentru restul UE. Experții avertizează că, în cazul unei scăderi bruște a temperaturilor, țara s-ar putea confrunta cu o penurie temporară de energie, fiind posibil să traverseze sezonul rece doar dacă acesta va fi blând, influențat de fenomenul climatic El Niño.

Cauzele deficitului de stocare

Potrivit publicației Biziday, principalul motiv pentru care rezervele nu au fost refăcute este creșterea prețurilor în timpul verii, influențată de războiul din Iran și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Piața a anticipat eronat o scădere a prețurilor în timpul iernii; în vara anului 2026, contractul futures (TTF) cu livrare în noiembrie se tranzacționa în jurul valorii de 40 EUR/MWh, în timp ce prețul actual la acea vreme era de 50-60 EUR/MWh. Această diferență a condus companiile să amâne achizițiile, considerând că nu are sens să stocheze gaze atunci. În prezent, cotațiile gazelor în Europa au depășit pragul de 100 de euro/MWh, nivel atins pentru prima dată din decembrie 2022, când continentul se confrunta cu efectele crizei energetice provocate de invazia Rusiei în Ucraina.

La nivelul întregii Uniunii Europene, depozitele sunt ocupate în proporție de puțin sub 75%, o valoare inferioară mediei istorice, în condiții în care stocurile acoperă obișnuit până la o treime din consumul iernal. Comisia Europeană a încercat să accelereze umplerea instalațiilor, însă unele state membre, printre care și Grecia, s-au opus implementării regulamentului de stocare de 90%, argumentând că achizițiile de vară nu au fost profitabile.

Contrastul cu situația din România

Spre deosebire de situația din Germania, România a început extracția din depozite pe 1 noiembrie 2026 cu rezerve pline la aproape 90% din capacitate, reprezentând unul dintre cele mai bune niveluri din Europa. În prima zi a sezonului rece, s-au extras 3,4 milioane de metri cubi de gaze pentru alimentarea consumatorilor, fapt care a dus la scăderea importurilor de la 13-14 milioane la aproximativ 10 milioane de metri cubi. Producția curentă a țării se menține la valori obișnuite, de aproximativ 23,3 milioane de metri cubi, în timp ce tranzitul pentru Ungaria și Republica Moldova a rămas la 6-6,5 milioane mc și 3,4 milioane mc, respectiv.

Pentru consolidarea securității energetice pe termen lung, România dezvoltă proiectul Neptun Deep în Marea Neagră, situat la aproximativ 160 de kilometri de țărm pe o suprafață de aproximativ 7.500 de kilometri pătrați. Această investiție offshore ar trebui să furnizeze aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual la capacitate maximă. Conform calendarului prezentat de OMV Petrom, primele gaze vor ajunge în sistemul de transport în prima jumătate a anului 2027, iar capacitatea de platou este estimată pentru trimestrul al treilea al aceluiași an.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Situația rezervelor de gaze naturale din Ucraina” (18 octombrie 2026).