Situația siguranței clădirilor și a șantierelor din București

Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a desfășurat o activitate intensă de monitorizare în București, efectuând aproape 8.000 de controale în intervalul cuprins între anul 2022 și primul semestru al anului 2026. Aceste verificări au fost structurate strategic, vizând atât etapa de execuție a lucrărilor, cât și fazele determinante pentru rezistența și stabilitatea construcțiilor. Fazele determinante reprezintă acele momente critice în care procesul de construcție nu poate continua fără a obține acceptul scris din partea investitorului sau beneficiarului, a proiectantului și a executantului. În urma acestor acțiuni de control, instituția a dispus 3.436 de măsuri pentru remedierea neregulilor identificate, însă rămâne un mister în ce măsură toate aceste nereguli au fost efectiv remediate.

Nereguli pe șantierele de construcții

Datele furnizate de ISC și raportate de Mediafax evidențiază o tendință a dezvoltatorilor imobiliari de a construi blocuri „ca la lego”, prioritizând profitul rapid în detrimentul calității, ceea ce conduce la o muncă făcută „de mântuială”. Printre cele mai grave probleme detectate pe șantiere se numără lipsa diriginților de șantier autorizați și nerespectarea proiectelor tehnice. Mai mult, inspectorii au constatat executarea unor modificări structurale fără a exista o expertiză prealabilă și semnarea unor procese verbale pentru lucrări care nu corespundeau normelor tehnice, confirmând prin semnătură lucrări necorespunzătoare.

Analizând datele specifice pentru anul 2022, s-a observat că au fost realizate 424 de controale în etapa de execuție și 1.270 de controale în fazele de execuție determinante. Aceste verificări au generat dispunerea a 867 de măsuri de remediere. Această situație reflectă riscurile asumate pe șantierele din Capitală, unde dorința de îmbogățire rapidă a condus la ignorarea standardelor de siguranță și a specialiștilor autorizați.

Consolidarea clădirilor cu risc seismic

În paralel cu riscurile din construcțiile noi, Bucureștiul se confruntă cu o problemă cronică a imobilelor vechi. Conform informațiilor de la HotNews, peste 2.300 de clădiri au fost expertizate și identificate ca având risc seismic, însă aceasta este doar o parte din realitate, cifra reală a imobilelor cu probleme fiind mult mai mare. Eficiența programelor de consolidare derulate de autorități este extrem de scăzută, având în vedere că în ultimii 32 de ani au fost consolidate doar 37 de clădiri.

Un exemplu alarmant de degradare a fost recentul caz al unui bloc din Drumul Taberei, care a fost evacuat după apariția unei crăpături pe trei etaje între două scări. Deși situația a fost critică, Primăria Capitalei a anunțat că fisura era cunoscută de 9 ani, însă proprietarii au refuzat soluția propusă pentru remediere.

Procesul de consolidare este îngreunat de bariere administrative legate de acordul proprietarilor. Legislația a evoluat pentru a facilita aceste lucrări: până în 2018 era necesar acordul tuturor proprietarilor, ulterior pragul a fost redus la două treimi, iar din 2022 este suficient acordul a jumătate plus unu dintre aceștia pentru ca un imobil să fie introdus în programul de consolidare.

Din punct de vedere financiar, deși finanțarea este asigurată de stat prin programul național de consolidare derulat de Ministerul Dezvoltării, proprietarii nu sunt scutiți complet de costuri. Conform directorului executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Răzvan Munteanu, proprietarii trebuie să suporte o mică parte din costurile de proiectare, precum și impactul inflației.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Modernizări de infrastructură și consolidări seismice în București” (5 octombrie 2026).