Solicitări privind capacitățile industriale din fondurile SAFE

Asociația Patronală Română a Producătorilor de Tehnică Militară (PATROMIL) a transmis o solicitare oficială către Guvernul României referitoare la gestionarea fondurilor din cadrul Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE). Organizația cere ca autoritățile să prezinte public, pentru fiecare program în parte, care capacități industriale vor rămâne efectiv în România în urma contractelor finanțate prin acest mecanism, subliniind că miza centrală nu este doar ceea ce cumpără România, ci ce va putea produce singură atunci când securitatea națională o va cere.

România beneficiază de o alocare totală de aproximativ 16,68 miliarde de euro, reprezentată dintr-un împrumut rambursabil destinat investițiilor în apărare și infrastructură duală. Conform datelor prezentate de Curs de Guvernare, suma este repartizată astfel: 12,48 miliarde de euro sunt destinate echipamentelor militare, în timp ce 4,2 miliarde de euro sunt alocate infrastructurii duale.

Dezvoltarea industriei naționale

PATROMIL subliniază faptul că există o diferență uriașă între simpla achiziție a unui sistem militar și dobândirea capacității reale de a-l fabrica, întreține, adapta, moderniza sau înlocui pe teritoriul național. Asociația avertizează că succesul programului SAFE nu trebuie evaluat exclusiv prin valoarea investițiilor anunțate sau prin numărul de sisteme livrate, ci prin baza industrială pe care țara o poate construi pentru termenul lung. Mai mult, patronatul precizează că simpla amplasare a unei fabrici pe teritoriul național nu ar garanta, în sine, accesul la tehnologie.

În acest context, patronatul s-a oferit să contribuie pro bono la optimizarea și accelerarea implementării contractelor. Expertiza companiilor membre în domenii de tehnică, industrie și business este pusă la dispoziția autorităților pentru a îmbunătăți componenta de cooperare și localizare industrială. Obiectivul este ca România să nu rămână doar un cumpărător, ci să devină un producător capabil să răspundă cerințelor de securitate națională prin dezvoltarea propriei capacități de producție.

Perspective politice și europene

Pe plan politic, partidele de la AUR au formulat cereri similare, insistând ca modernizarea Armatei să nu însemne doar importul de echipamente fabricate în alte state. Aceștia solicită Guvernului să detalieze modul în care oportunitatea financiară se va traduce în locuri de muncă, tehnologie și investiții concrete în industria locală, prin transfer de tehnologie și integrarea în lanțurile de producție europene.

Paralel, Uniunea Europeană a stabilit primele cinci Proiecte Europene de Interes Comun în domeniul apărării, care includ sisteme antidronă, drone, apărare antiaeriană, securitate maritimă și protecția Flancului Estic. Comisia pentru Apărare a AUR cere publicarea unei hărți detaliate a participării României la aceste proiecte. Această hartă trebuie să includă: proiectele specifice la care participăm, companiile românești implicate, componentele care vor fi produse în țară, tehnologiile transferate, valoarea comenzilor și termenele de implementare.

Pentru România, proiectele privind apărarea antiaeriană, antidronă, securitatea Mării Negre și protecția Flancului Estic trebuie să reprezinte atât o creștere a capacității de apărare, cât și dezvoltarea unei baze industriale capabile să producă, să repare, să întrețină și să modernizeze echipamentele militare.