Tensiuni diplomatice privind stocurile de gaze naturale în Europa

Guvernul Germaniei a respins ferm acuzațiile formulate de Italia, care susține că Berlinul nu a completat stocurile de gaze naturale în timp util înainte de iarna 2026. Roma a afirmat că Germania a dezamăgit Europa prin amânarea completării stocurilor, o măsură menită să reducă costurile pentru companiile de import și să le pregătească pentru privatizare. În acest sens, un analist în domeniul energiei a precizat că Germania s-a concentrat pe privatizarea grupurilor energetice Uniper și SEFE, actori-cheie în procesul de umplere a depozitelor. Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Economiei și Energiei a declarat că acuzațiile sunt nefondate, precizând că achiziționarea și depozitarea gazelor de către SEFE nu determină creșterea prețurilor europene și că nu a existat o neglijare a umplerii spațiilor de stocare în timpul privatizării celor două grupuri.

Contextul energetic european

Situația energetică este influențată de conflictele din Iran, Ucraina și Yemen, care au dus la o creștere vertiginoasă a prețurilor petrolului și a gazelor naturale. Guvernele europene se confruntă astfel cu provocarea de a proteja consumatorii împotriva inflației și a costurilor ridicate. Potrivit HotNews, prețurile sunt acum de aproximativ trei ori mai mari decât erau la sfârșitul lunii februarie, moment în care a fost declanșat războiul din Orientul Mijlociu prin atacul comun SUA-Israel asupra Iranului. În acest context, cotația gazelor în Europa a depășit recent pragul de 100 de euro/MWh, nivel atins pentru prima dată din decembrie 2022, perioadă în care continentul se confrunta cu efectele crizei provocate de invazia Rusiei în Ucraina.

La nivelul Uniunii Europene, depozitele de gaze sunt ocupate în proporție de puțin sub 75%, valoare aflată sub media ultimilor ani, deși în mod obișnuit gazele stocate acoperă până la o treime din consumul european de iarnă. În timp ce Comisia Europeană susține că nu există riscul unei crize de aprovizionare și că nivelurile sunt suficiente chiar și pentru o iarnă excepțional de reci, analiștii avertizează că Germania, fiind cel mai mare consumator și posesor al celor mai mari capacități de stocare din UE, va trebui să achiziționeze mai mult gaz de pe piața liberă pentru a-și acoperi necesarul, ceea ce ar putea pune presiune suplimentară pe prețuri în toate statele europene.

Situația stocurilor naționale

Germania a intrat în sezonul rece cu depozitele la 60% din capacitate, deși obiectivul asumat era de 80%. Autoritățile germane au atribuit această situație creșterii prețurilor în timpul verii, cauzată de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz și războiul din Iran. Berlinul a subliniat că UE dispune de alternative precum gazul natural lichefiat (GNL), importurile prin conducte și o rețea de gaze naturale foarte bine integrată și dezvoltată. În contrast, un oficial italian a declarat că Roma a cheltuit sute de milioane de euro pentru a-și umple depozitele înainte de sezonul rece.

România prezintă un nivel ridicat de securitate energetică, având depozitele umplute la 88,3% din capacitate la debutul sezonului rece, reprezentând aproximativ 2,9 miliarde de metri cubi. Această poziție plasează țara pe locul 5 în topul UE, însă practic pe locul 3 dacă sunt excluse Suedia și Portugalia, state cu capacități insignificante din cauza climei sau a dependenței de Norvegia. România își asigură consumul prin producție locală (Romgaz și Petrom), extracție din depozite și importuri via Bulgaria. În episoade de ger prelungit, depozitele pot furniza până la 28 milioane mc zilnic, completând producția locală de maxim 24 milioane mc și importurile de circa 20 milioane mc.

Pe același subiect, MondoNews a publicat: „Situația rezervelor de gaze naturale în perspectiva iernii” (12 octombrie 2026).