Uniunea Europeană analizează măsuri comerciale dure față de China

Uniunea Europeană se pregătește pentru o posibilă confruntare comercială cu China, pe fondul unui deficit comercial care a atins 360 de miliarde de euro anul trecut, cifră ce reprezintă aproximativ 410 miliarde de dolari. Această situație, descrisă de președinta Comisii Europene, Ursula von der Leyen, drept „nesustenabilă”, se traduce printr-un deficit de aproximativ un miliard de euro pe zi. Această presiune economică constantă generează temeri serioase privind pierderea locurilor de muncă în cadrul blocului comunitar, determinând liderii europeni să adopte o abordare mult mai dură față de al doilea cel mai important partener comercial al UE.

Politicienii și economiștii din cele 27 de state membre consideră că subvențiile masive acordate de Beijing și volumul ridicat al exporturilor chinezești reprezintă o amenințare majoră pentru industriile locale. Sectoarele cele mai expuse sunt cele de oțel și automobile, unde concurența distorsionată pune în pericol stabilitatea producției europene. Tensiunile au fost amplificate de faptul că China și-a redirecționat o parte semnificativă a exporturilor către UE și alte piețe după ce Statele Unite au majorat taxele vamale.

Strategii de intervenție rapidă

Franța și Germania au solicitat oficial președintelui Comisiei Europene crearea unui nou arsenal de apărare comercială. Într-o scrisoare comună semnată de Emmanuel Macron și Friedrich Merz, cele două state cer un mecanism de urgență care să permită oprirea rapidă a practicilor comerciale neloiale. Acest instrument, descris de unele surse ca un „kill switch” sau o „bazooka comercială”, ar putea fi activat în câteva zile, spre deosebire de investigațiile comerciale actuale ale Uniunii Europene, care durează luni sau chiar ani de zile.

Măsurile propuse sunt flexibile și graduale, putând varia de la blocarea importului unui singur produs specific până la excluderea totală a unei țări de pe piața unică europeană în cazuri extreme. Deși documentul oficial nu numește explicit China, experții consideră că Beijingul este ținta principală a acestei inițiative. Demersul vizează reducerea dependențelor economice, combaterea concentrării lanțurilor de aprovizionare, corectarea dezechilibrelor macroeconomice globale și prevenirea utilizării comerțului ca armă politică sau economică pentru a distorsiona piața europeană.

Schimbări diplomatice și negocieri

Implicarea Germaniei în această propunere marchează o schimbare semnificativă a politicii externe a Berlinului. În trecut, Germania a militat pentru protejarea relațiilor comerciale cu China pentru a-și asigura propriile exporturi masive, însă acum susține cea mai strictă abordare propusă în cadrul UE. Analiștii, inclusiv fostul oficial al administrației Biden, Rush Doshi, sugerează că Europa încearcă să își dezvolte propria capacitate de escaladare comercială, în special după ce China a folosit restricțiile asupra pământurilor rare ca instrument de presiune.

În paralel cu aceste propuneri, Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a efectuat o vizită la Beijing pentru o reuniune de două zile cu ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao. Obiectivul principal al reuniunilor este reducerea deficitului comercial, luna octombrie fiind stabilită ca termen-limită pentru ca Beijingul să prezinte rezultate concrete în această privință. Această presiune diplomatică intervine într-un context global complex, în care administrația Trump a analizat în octombrie 2025 strategii de escaladare împotriva băncilor chineze, a exporturilor de software și a echipamentelor pentru industria semiconductorilor, însă Donald Trump a decis să nu meargă mai departe pe această cale.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Uniunea Europeană analizează creșterea importurilor din China” (2 octombrie 2026).