Vizită oficială la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă

Premierul Luca Niculescu și ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, efectuează sâmbătă, 7 noiembrie 2026, o vizită la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. Programul oficial începe la ora 10:00 și include o întâlnire cu managementul companiei Nuclearelectrica pentru a discuta activitatea curentă și proiectele strategice, urmând ca activitățile să se încheie cu declarații de presă.

Această deplasare are loc la o zi după ce Unitatea 1 a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național în după-amiaza zilei de vineri, 6 noiembrie. Conform unui document transmis de Nuclearelectrica către Bursa de Valori București, manevrele de pornire s-au desfășurat în strictă conformitate cu procedurile aplicabile. Compania a precizat că aceste operațiuni nu au avut impact asupra securității nucleare, a personalului sau a populației. De asemenea, s-a menționat că resincronizarea a fost realizată conform Raportului Curent emis în data de 4 noiembrie 2026.

Contextul opririi reactoarelor

Repornirea Unității 1 a fost posibilă după ce specialiștii Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) au constatat îndeplinirea condițiilor necesare pentru ieșirea din starea de oprire garantată. Președintele CNCAN, Cantemir Marian Ciurea-Ercău, a confirmat că au fost efectuate verificări de amploare înainte de a permite inițierea etapelor de repornire. Reactorul fusese oprit controlat pe 28 iulie 2026, din cauza debitului scăzut al Dunării, care a împiedicat asigurarea răcirii necesare. Ulterior, la jumătatea lunii august, mai exact pe 13 august, a fost deconectată și Unitatea 2, lăsând România fără energie nucleară timp de aproximativ trei luni, respectiv 100 de zile de inactivitate pentru primul reactor.

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează Unitățile 1 și 2, care au fiecare o capacitate de 700 MWe, utilizând uraniu natural drept combustibil și apa grea ca moderator și agent de răcire. Cu cele două unități în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România. În prezent, în timp ce Unitatea 1 a revenit în rețea, celălalt reactor apare ca fiind oprit temporar, fiind în revizie.

Potrivit datelor furnizate de diverse surse, inclusiv Mediafax, producția de energie a început să crească progresiv după resincronizare. Vineri, la ora 16:27, datele Transelectrica indicau o producție de 42 MW (0,74% din producția totală de 5.651 MW), iar la ora 18:21, Unitatea 1 livra deja 191 MW din totalul producției de 6.252 MW. Sâmbătă, la ora 6:30, datele Transelectrica indicau o contribuție de 272 MW, reprezentând 5,53% din producția totală de energie electrică a țării. Reactorul ar urma să ajungă la funcționare normală sâmbătă, la ora 19:00.

Impactul asupra sistemului energetic

În perioada de inactivitate a reactoarelor, România a fost nevoită să acopere deficitul de producție internă prin importuri de energie la prețuri ridicate. Vineri, consumul național a fost de 7.144 MW, în timp ce producția internă a acoperit aproximativ 79,2% din această nevoie (5.660 MW), restul de 20,8% fiind asigurat prin importuri de 1.483 MW.

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a precizat că autoritățile nu au realizat un calcul oficial al pierderilor economice cauzate de deconectarea centralei, subliniind că impactul se resimte la nivelul întregii țări. Pentru a gestiona criza provocată de secetă, Guvernul a aprobat mai multe prelungiri ale unei măsuri prin care Transelectrica poate limita consumul marilor consumatori industriali și poate stopa exporturile de energie în caz de necesitate. Această măsură a fost adoptată inițial pe 7 august (valabilă până pe 31 august), prelungită apoi până pe 30 septembrie și 31 octombrie, ultima prelungire fiind stabilită până pe 30 noiembrie.

Subiectul a fost relatat de MondoNews și aici: „Estimări privind reluarea activității la Centrala Nucleară Cernavodă” (27 octombrie 2026).