BILANTUL DNA pe 2016: KLAUS IOHANNIS participa la raportul de activitate. DECLARATII

DNA isi prezinta, joi, raportul de activitate pe anul 2016. La sedinta de bilant, care incepe la ora 11:00, la Cercul Militar National, vor asista presedintele Klaus Iohannis, dar si ministrul interimar al Justitiei, Ana Birchall.

UPDATE 2: DECLARATII KLAUS IOHANNIS:

“Va felicit pentru bilantul prezentat. Au trecut aproape 15 ani de cand a fost constituit PNA, in 2002. Romania a demonstrat in acesti ani ca a reusit sa isi mareasca capacitatea de a lupta impotriva coruptiei. De la an la an, increderea cetatenilor in justitie a crescut. Tara noastra e in punctul de a exporta acest model in regiune.

Aceasta evolutie nu ar fi fost posibila daca in Romania nu s-ar fi produs o temeinica asumare sociala a unui set de valori solide. Nu doar capacitatea statului a crescut, dar, extrem de important, si mentalitatile s-au schimbat.Am avut doavada acestui fapt recent cand am vazut ca cetatenii Romaniei anului 2017 nu mai tolereaza minciuna sau compromisul, au asteptari ca viata publica sa aiba in centrul ei respectarea legii si integritatea. 

S-a intamplat un lucru extraordinar; principiile abstracte au devenit preocupari concrete pentru cetateni, iar cand acestea au fost puse brutal in pericol a existat o reactie civica fara precedent.

Romania a devenit nu doar un model de bune practici, ci si o sursa de inspiratie pentru cetatenii altor state de a-si exprima public refuzul de a mai accepta acte de coruptie. La inceputul acestui an lupta anticoruptie a fost pusa in mod real la incercare. Continuarea luptei anticorputie e o cerinta esentiala daca ne dorim un stat modern.

Incercarile guvernului de a modifica legislatia penala au fost amendate in raportul MCV din acest an, in care se trage un semnal de alarma.Iata deci ca ireversibilitatea luptei anticoruptie nu e garantata. Masuri legislative care slabesc domeniul de aplicare a infractiunilor anticioruptie, ingerinta politicului, campaniile media la adresa unor magistrati sunt doar cativa dintre factorii care pot afecta radical traseul pe care s-a inscris Romania 

Nefericita OUG 13 a fost abrogata. Sabia lui Damocles pare a fi fost pentru moment indepartata.Avem o legislatie adesea deficitara, incontestabil ea trebuie amendata, dar masuri de modificare a codurilor penale, legi de gratiere colectiva au nevoie de o dezbatare ampla, de transparenta si responsabilitate Sunt aspect de neignorat in Romania anului 2017

Aprecierea oportunitatii unor astfel de masuri trebuie sa fie expresia unei dezbateri reale in Parlament dupa consultarea specialistilor, si care sa includa si punctul de vedere al opozitiei parlamentare. E nevoie de o consultare reala a sistemului judiciar. Actiunile mele ca presedinte au fost fiecare data pentru asigurarea unei cooperari loiale intre institutii.

Datele si cifrele din raportul de activitate arata ca lupta DNA impotriva marii coruptii duce la bunastare sociala, lucru care se va reflecta in primul rand in buzunarele cetatenilor. Un aspect extrem de important ramane cel al recupararii prejudiciilor. O societate in care lupta anticoruptie e eficienta e una in care cei gasiti vinovati nu se mai bucura de banii sau bunurile dobandite prin incalcarea legii. Lupta anticorutie e necesara si trebuie continuata, dar nu va fi sucienta pentru a combate definitiv acest flagel fara componenta de prevenire.”

UPDATE 1: DECLARATII LAURA CODRUTA KOVESI:

“Va reamintesc ce spuneam acum un an despre munca noastra: In aceasta lupta am avut alaturi de noi cel mai important aliat, cetatenii Romaniei. Sunt mii si mii de oameni care vor o societate cladita pe corectitudine si respect. Ne-am dorit si ne dorim sa combatem coruptia, dar acest lucru nu e suficient. Eforturile justitiei trebuie sustine de stabilitatea cadrului legislativ si institutional.

In Romania multa lume declara ca sustine lupta anticoruptie, dar am vazut cu totii cat de repede poate fi anulata lupta anticoruptie. 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin atacuri fara precedent la adresa DNA. Au fost trimisi in judecata peste 1300 de persoane, printre care trei ministri, sase senatori, 11 deputati, 16 magistrati si 20 de directori de companii nationale. Investigatiile penale trebuie dublate de masuri preventive. Daca celelalte institutii nu introduc mecanisme de prevenire si control, cetatenii vor fi in continuare afectati de coruptie.

Achizitiile publice au fost un domeniu prioritar. Mai mult de un sfert dintre inculpatii trimisi in judecata au comis infractiuni de abuz in serviciu. Prejudiciile pentru abuz in serviciu sunt de peste 260 milioane euro.Exista acum o larga dezbatere despre abuzul in serviciu. CCR nu a dezincriminat abuzul in serviciu. A fost declarata constitutional daca prin sintagma in mod defectuos se intelege cu incalcarea legii. Instantele au aplicat decizia interpretativa si au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz in serviciu, 15 achitate, incalcand doar HG, regulamente sau ordine interne. Ele fusesera trimise in judecata anterior deciziei CCR.

Tipologiile identificate arata ca exista vulnerabilitati majore in achizitiile publice. Atribuirea contractelor e conditionata frecvent de primirea unor sume de bani.  Se achizitioneaza frecvent produse inutile sau aparatura care nu poate fi utilizata. Desi pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare data ca nu e vorba de simple greseli ci ce de abuzuri care mascheaza o mita sau un folos. Multe achizitii se fac cu incalcarea legislatiei secundare, ceea ce lasa societatea neaparata dupa decizia CCR. 

Cateva exemple din dosarele DNA si societatea trebuie sa decida daca astfel de fapte prezinta sau nu pericol: Procurorii au avut cazuri cu preturi subevaluate de pana la 800% Poate cineva gresi un pret cu 800%?  La imobilele retrocedate ilegal, pretul platit in plus de stat a fost si de 10 ori mai mare decat de pretul real Vorbim aici de oportunitatea unei decizii?  Exista situatii in care unele spitale incheie contracte doar cu unele societati. Acest specific al coruptiei a facut ca procentul cerut ca mita din contracte sa fie mai mare decat in alte domenii. Procentul comisioanelor ilegale e cuprins intre 10 si 20% din valoarea contractelor din sanatate. 

Coruptia din sanatate inseamna si modul in care sunt spoliate resursele sanatatii prin produse supraevaluate sau inexistente. Dorim ca fapte ce pun in pericol sanatatea publica sa fie sanctionate doar pe erori administrative?  Noi doar aplicam legea si ne dorim sa fim consultati in mod real. Nu credem ca sunt necesare modificari legislative care pot afecta eficienta luptei anticoruptie. Nu credem ca sunt necesare modificari ce aduc atingere independentei magistratilor.

Suntem obligati sa avem reactie cand modificari legislative vizeaza codul penal sau de procedura penala. In aceste zile am simtit cu totii ca facem parte dintr-un sistem judiciar responsabil si matur. CSM, procurorul general, instantele si parchetele au reactionat unitar. Recuperarea produselor infractiunii a fost o componenta importanta. Au fost luate masuri asiguratorii de peste 760 mil euro. De multe ori, in cauzele noastre sunt implicate persoane care obtin profituri uriase. 

Niciun infractor nu trebuie sa se simta in siguranta, indiferent unde si-a ascuns banii. Am reusit sa sechestram doua proprietati in Franta de peste 3,5 mil euro. Am blocat conturi in Cipru, Elvetia si Germania. Procurorii DNA au participat in aproape 15.000 de sedinte de jucata judecata. ICCJ a ramas reperul de jurisprudenta in activitatea noastra. Instantele au condamnat definitiv 11  deputati. 

Solutiile pronuntate au confirmat eforturile de eficienta ale procurorilor. Procentul de achitari s-a mentinut la 10%. Cele mai multe motive de achitare au fost determinate de achitarea legii penale mai favorabile, achitarea unor decizii ale CCR sau aprecierea probelor. Procentul e sub media europeana si arata ca justitia e functionala in Romania. 

In 2016 judecatorii au decis definitiv confiscarea si recuperarea in suma peste 226 mil euro. Acesti bani trebuie sa intre efectiv in buget si obligatia revine organelor fiscale care trebuie sa execute aceste hotarari. Activitatea DNA a fost marcata de deciziile CCR. Durata de solutionare a cauzelor penale a crescut considerabil. Un procuror DNA are in medie peste 100 de dosare de solutionat in acelasi timp!

Atacurile la adresa sistemului judiciar si a DNA au fost fara precedent. Intregul sistem s-a confruntat cu atacuri incredibile, cu angajarea de firme specializate in actiuni de intimidare. Am sesizat CSM, care si-a indeplinit rolul de garant al independentei. Respectam libertatea de opinie, dar nu trebuie neglijat fenomenul informatiilor false care poate afecta grav credibilitatea si increderea in justitie.

Prioritatile DNA vor viza dosarele de coruptie la nivel inalt, frauda in achizitii publice, in special in sanatate si achizitii publice.  Noi suntem procurori si am depus un juramant, sa respectam legea. Legea ni se aplica si noua. Tot ce facem facem sub controlul CSM si al instantelor. Un procuror nu falsifica dosare, probe, nu are o agenda ascunsa, nu face jocuri politice. 

Alti magistrati, judecatorii, vin si controleaza munca procurorilor Astfel de acuzatii au fost facute de cele mai multe ori de condamnati sau inculpati. Presiunile din spatiul public depasesc limitele acceptabile intr-o societate democratica. Cetatenii trebuie sa stie ca actele unui procuror sunt aprobate sau respinse de un judecator. Judecatorii decid in dosarele DNA.Cand procurorii au incalcat legea sau etica, au ajuns in fata instantei sau au plecat din DNA. Exigentele noastre sunt numai cu noi insine.

Inchei cu un mesaj pentru colegii din DNA: Va multumesc pentru efortul profesionist si constant din acest an. Am continuat activitatea onest si profesionist. Suntem procurori si am ales sa lucram in DNA pentru ca ne pasa, ne pasa de tara in care traim, ne pasa de Romania. Imi doresc sa continuam acest drum si sa nu uitam ca noi suntem DNA. Cel mai important efect al dezbaterii publice anticoruptie a fost de solidarizare.”

STIRE INITIALA

Din sistemul judiciar, vor lua parte procurorul general, Augustin Lazar, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mariana Ghena, vicepresedintele CSM, Cristian Ban, presedintele instantei supreme, Cristina Tarcea, dar si procurorul-sef al DIICOT, Daniel Horodniceanu.

Raportul anual de activitate al DNA va fi prezentat de procurorul-sef Laura Codruta Kovesi. Sefa DNA a declarat ca, in 2016, din peste 400 de dosare trimise in instanta, doar 1% au fost restituite.”Statistic, anul trecut procurorii au trimis in instanta 403 dosare si doar 4 au fost restituite definitiv la DNA, adica intr-un procent de sub 1%”, a spus atunci Kovesi.

Ea a precizat ca restituirea nu inseamna finalul procesului penal, nu inseamna ca persoana respectiva este vinovata sau este nevinovata. “Au fost cazuri in care s-au dat solutii de condamnare”, a explicat Laura Codruta Kovesi.

Sursa foto: EVZ, sursa declaratii: Hotnews.ro