BIOGRAFIE KLAUS IOHANNIS. Un presedinte ”altfel” pentru Romania, care conceptualizeaza ”relaxarea activa”

Klaus Iohannis, cel care doreste “altfel” de politica, isi expunea in campanie viziunea asupra functiei de presedinte: “integrator”, “mediator”, dar totodata “ferm in fata derapajelor”. Fostul primar al Sibiului timp de 14 ani se pregateste sa preia duminica cea mai inalta demnitate in statul roman.

Klaus Iohannis a fost profesor de fizica si a devenit primar al Sibiului acum 14 ani, desi nimeni nu-i dadea sanse. A castigat toate alegerile la care a candidat – localele si prezidentialele, dupa o prezenta covarsitoare la vot. insa, nu a reusit sa ajunga premier in 2009, dupa ce a fost refuzat de Traian Basescu, desi o majoritate parlamentara si-a exprimat sustinerea in favoarea sa. Nu a devenit nici vicepremier in 2014, dupa ce premierul Victor Ponta a refuzat acceptarea sa in Guvern pe pozitia concomitenta de ministru de Interne. Acesta a fost, de altfel, si momentul ruperii Uniunii Social Liberale, din care a rezultat in cele din urma candidatura lui Iohannis la alegerile prezidentiale. 

Klaus Werner Iohannis s-a nascut in 13 iunie 1959, la Sibiu, si este casatorit cu Carmen Iohannis. Sotii Iohannis nu au copii.

El a absolvit, in 1983, Facultatea de Fizica a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, in urmatorii cinci ani fiind profesor la diferite scoli si licee din Sibiu. Iohannis precizeaza ca in timpul facultatii s-a cunoscut cu viitoarea sa sotie, Carmen. Cei doi s-au casatorit sapte ani mai tarziu.

Citeste si: LISTA CONSILIERILOR PRESEDINTELUI ALES KLAUS IOHANNIS

”Ne-am placut, pur si simplu, iar chimia dintre noi depaseste orice descriere. Daca se intalnesc doi oameni care se plac si se inteleg, restul devine irelevant. Este foarte usor ca doi oameni tineri sa se placa si sa se indragosteasca, si asta mi s-a intamplat si mie cu sotia mea. Am fost un cuplu de indragostiti multi ani. A durat mult pana cand ne-am casatorit (…) Am trecut de pragul de 25 de ani de cand suntem casatoriti si acum cred ca pot sa spun ca arta nu este de a te indragosti, ci de a mentine dragostea vie pentru mult timp”, scrie Iohannis in cartea autobiografica ”Pas cu pas”.

Din 1989 si pana in 1997, a fost profesor de fizica la Colegiul National “Brukenthal” din Sibiu, unde fusese si elev.

”Nu am fost un profesor sever, dar nici nu as spune ca am fost indulgent. Asa, pe o scala de la 0 la 10, unde 0 inseamna «indulgent», iar 10 sta pentru «exigent», as zice ca m-am situat pe la nivelul 6, maxim 7. (…) Eu am incercat sa combin metode cunoscute din metodica predarii fizicii si am folosit foarte mult experimentul de laborator, procedeu pe care nu-l utilizeaza toti dascalii, din lipsa de timp”, a mai relatat actualul presedinte ales.

intre 1997 si 1999 a fost inspector scolar general adjunct, iar intre 1999 si 2000 a fost inspector general.

El sustine ca in acea perioada, a guvernarii CDR, a avut loc reforma lui Andrei Marga, pe care a prins-o ca inspector scolar. ”in mod paradoxal, in perioada de guvernare CDR si a presedintiei domnului Emil Constantinescu au fost cei mai buni ani pentru Romania, cu toate ca guvernele de atunci s-au dovedit slabe”, a sustinut Iohannis.

El a fost membru al Forumului Democrat al Germanilor din Romania (FDGR) inca de la infiintare, din 1990, iar in perioada 2001-2013 a fost presedintele formatiunii, demisionand din aceasta functie dupa inscrierea in PNL, in februarie 2013.

Iohannis s-a lansat in politica in 2000, cand FDGR a decis sa aiba un candidat propriu la Primarie, cu scopul de a obtine mandate de consilieri locali.

“Am ajuns mai mult intamplator aici (primar al Sibiului – n.r.), fiindca am vrut sa promovez Forumul Democrat al Germanilor in Consiliul Local, lucru care atunci a functionat extrem de bine”, declara atunci Iohannis.

La alegerile din 2000, el a ajuns in al doilea tur de scrutin cu social-democratul Ioan Cindrea, pe care l-a invins cu 69,18% din voturi, desi in Sibiu mai locuiau doar cateva mii de sasi.

Citeste si: ZI ISTORICA PENTRU ROMANIA! KLAUS IOHANNIS DEPUNE ASTAZI JURAMANTUL

Succesul lui Iohannis in alegeri nu a fost anticipat nici macar de cei de la FDGR, care nu au avut suficienti oameni pe listele de candidati. Desi obtinusera mai multe mandate, fiindca nu au avut destui candidati, PSD a avut in primul mandat de primar al lui Iohannis cu un om in plus decat obtinusera prin vot. in primul mandat, Iohannis a avut alaturi o echipa PSD cu care a administrat orasul timp de patru ani.

La urmatoarele alegeri, Iohannis a reusit sa castige al doilea mandat de primar, cu 88,7% din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din tara. Tot atunci, FDGR a obtinut majoritatea in Consiliul Local, cu 16 locuri ocupate din 23, si a preluat conducerea Consiliului Judetean, prin Martin Bottesch.

In cel de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, in anul 2007, Sibiul a fost Capitala Culturala Europeana, eveniment care a atras in oras peste un milion de turisti.

La alegerile locale din 2008, Iohannis a luat 83,2% din voturi, iar 14 posturi de consilier local au revenit FDGR, Martin Bottesch fiind, la randul sau, reales presedinte al Consiliului Judetean Sibiu.

In 2009, Klaus Iohannis este convins de noul presedinte al PNL de la acea vreme, Crin Antonescu, sa se implice in proiectul sau de candidatura la prezidentiale ca posibil prim-ministru. Discutiile lui Antonescu au survernit unor discutii ale lui Calin Popescu Tariceanu, inainte ca acesta sa piarda sefia PNL, in care a fost tatonata posibilitatea ca Iohannis sa devina candidatul PNL la prezidentiale.

In cele din urma Iohannis accepta propunerea lui Antonescu, insa candidatul PNL nu reuseste sa intre in turul II al prezidentialelor, preferand sa-l sustina pe Mircea Geoana care isi asumase numirea lui Iohannis in pozitia de prim-ministru.

De altfel, PNL si PSD au adoptat in Parlament o declaratie politica de sustinere a lui Iohannis, insa Traian Basescu a refuzat desemnarea sa ca premier al unui nou Guvern.

In iunie 2012, Klaus Iohannis a castigat cel de-al patrulea mandat de primar al Sibiului, cu 77,9% din voturi, dar FDGR nu mai castiga presedintia CJ Sibiu, ci candidatul USL, Ioan Cindrea.

Iohannis s-a alaturat PNL in 20 februarie 2013, iar dupa trei zile, la Congresul PNL, Iohannis a fost ales prim-vicepredinte al partidului.

In perioada guvernarii USL, el s-a implicat in discutiile pe marginea proiectului de lege pentru descentralizarea si regionalizarea coordonat de Liviu Dragnea, iar actul normativ al descentralizarii a fost in cele din urma respins de Curtea Constitutionala.

In februarie 2014, Klaus Iohannis a fost nominalizat pentru functiile de vicepremier si ministru de Interne. Scandalul din USL a izbucnit, in ciuda faptului ca premierul Victor Ponta nu refuza in mod fatis nominalizarea sa in Guvern, de la faptul ca pozitia de vicepremier detinut de PNL era legata de portofoliul Finantelor si nu de cel al Internelor. Astfel, pentru ca Iohannis sa poata obtine pozitia dorita de PNL ar fi fost necesara o restructurare guvernamentala operata prin votul Parlamentului, insa PSD a pus conditia ca fiecare partid al aliantei, inclusiv UNPR si PC, sa detina functii de vicepremier.

In cele din urma liberalii au decis sa paraseasca Guvernul Ponta, reclamand refuzul de a-l accepta pe Klaus Iohannis in Guvern, fapt negat la acel moment de premier. Astfel, numele lui Iohannis a dus indirect la ruperea USL.

In luna iunie a acestui an, Iohannis a devenit presedintele PNL, dupa ce Crin Antonescu a demisionat din aceasta pozitie ca urmare a scorului obtinut de partid la europarlamentare. La acel moment, Crin Antonescu s-a retras si din postura de candidat la alegerile prezidentiale, reclamand un ”joc” al lui Klaus Iohannis impreuna cu Ludovic Orban si Teodor Atanasiu care ar fi promovat candidatura lui Iohannis la prezindentiale. La momentul congresului, Iohannis a intentionat sa obtina un vot pentru candidatura sa la prezidentiale, insa in plenul reuniunii a fost propusa si candidatura lui Crin Antonescu, care a anuntat ca o confirma. Subiectul nu a fost transat, prin vot, la congresul PNL, ci a fost transferat ca decizie in Delegatia Permanenta a partidului, unde, in urma analizarii cercetarilor sociologice, Iohannis a fost desemnat candidatul PNL la prezidentiale. Relatia dintre Klaus Iohannis si Crin Antonescu s-a racit si a devenit aproape inexistenta, dupa momentul congresului PNL din luna iunie.

Cu toate acestea, Iohannis a preluat proiectul unificarii dreptei, initiat de Antonescu, prin fuziunea PNL-PDL si l-a continuat impreuna cu Vasile Blaga.

Scandalurile din jurul lui Iohannis: case, copii, incompatibilitate

Odata cu fiecare aparitie publica la nivel national, presa a readus in atentie cateva scandaluri in care a fost implicat numele lui Klaus Iohannis, unul dintre acestea fiind legat de faptul ca ar fi castigat cateva case din centrul istoric al Sibiului pe baza unor documente false, locatarii acestora judecandu-se timp de cativa ani cu primarul. Un altul a fost legat de implicarea sa si a sotiei in procesul de adoptie a unor copii in anii ’90, fiind si unul dintre subiectele folosite in mod virulent impotriva sa de PSD. In ultima saptamana de campanie prezidentiala, Iohannis a raspuns acuzatiilor mentionand ca acei copii adoptati sunt ”bine sanatosi” si au copii la randul lor, fapt pe care il va dovedi cu acte.

Iohannis a fost anchetat de DNA, in 2009, pentru abuz in serviciu, pentru retrocedarea unor terenuri catre persoane care nu indeplineau conditiile, dosarele fiind din anul 2005. in 2009, Agentia Nationala de Integritate s-a autosesizat, in urma publicarii unui articol intr-un cotidian central, privind faptul ca primarul Sibiului ar fi incalcat legea incompatibilitatii, prin ocuparea functiei de administrator, in 2003, la societatea Parcuri Industriale Sibiu – sura Mica, in paralel cu cea de primar. Iohannis a atacat hotararea in contencios administrativ si a castigat procesul, in 2010.

In 24 aprilie 2013, Agentia Nationala de Integritate anunta ca a constatat ca primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se afla din nou in incompatibilitate intrucat are si calitatea de reprezentant al municipiului in Adunarea Generala a Actionarilor S.C. Apa Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, si SC Piete SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale. in septembrie 2013, Klaus Iohannis a castigat procesul intentat ANI, dupa ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestatia acestuia la raportul de evaluare al ANI si a dispus anularea deciziei. Hotararea a fost contestata de ANI la instanta suprema, care se va pronunta asupra posibilei incompatibilitati incepand cu luna ianuarie.

Potrivit celei mai recente declaratii de avere, Klaus Iohannis nu are terenuri, dar a cumparat, impreuna cu sotia sa, trei apartamente si trei case in Sibiu. Apartamentele au 166 de metri patrati, 84,60 de metri patrati, 253 de metri patrati si sunt achizitionate in 1999, 1997, respectiv in 2001. Casele au 377 de metri patrati, 76 de metri patrati si 64 de metri patrati, prima fiind dobandita prin donatie si cumparare, in 1992, restul prin cumparare in anul 2007. Primarul Sibiului nu are in proprietate niciun autoturism. El declara trei conturi curente: unul de 13.500 de euro, deschis in 2003, unul de 9.000 de dolari deschis in 1990, iar unul de 91.000 de lei deschis in anul 1999.

Numarul caselor detinute de familia Iohannis si modul in care ele au fost dobandite au reprezentat una dintre temele pe care candidatul Aliantei Crestin Liberale a fost criticat in aceasta campanie electorala.

Iohannis a sustinut ca si-a cumparat cele sase case prin “munca cinstita” si ca banii pentru achizitionarea acestora au provenit din salarii, meditatii, chirii, din bani primiti de la parintii sai si ai sotiei si din imprumuturi de la prieteni.

intrebat la Gandul Live despre aceste case, Iohannis a dat un raspuns considerat a fi o gafa si pentru care ulterior si-a cerut scuze. Rugat sa se puna in pozitia unui profesor care nu a reusit sa-si cumpere sase case prin munca cinstita si meditatii, Iohannis a raspuns: “Ghinion”, iar cand moderatorul a intrebat “Ghinion pentru cine?”, el a completat: “Ghinion pentru mine”.

”Sistemul lui Iohannis”, modul de lucru, sedintele si gestionarea stresului

Klaus Iohannis si-a dezvoltat de-a lungul anilor in administratia publica un anumit ”sistem de lucru” diferit de cel al majoritatii politicienilor. El a conceptualizat ”relaxarea activa”, care vine in contradictie cu tipul de activitate publica din ultimii ani, dar difera in mod fundamental de ”relaxarea pasiva” care presupune odihna de zi cu zi. Iohannis respinge, spre deosebire de alti politicieni, situatiile limita, stresante sau incrancenate, preferand un sistem de relationare calculat, bazat pe contact ”unul la unu” si pe intalniri programate.

”Eu imi extrag energia din convingerile mele si din realizarile mele, personale si profesionale. Recunosc ca, in toti acesti ani, am reusit sa-mi creez un mecanism de control al stresului care functioneaza foarte bine si ca m-am obisnuit cu situatiile-limita care, in lumea politica, fie ea locala sau nationala, sunt inevitabile, asa ca pot sa le fac fata onorabil”, spune el in volumul autobiografic.

De asemenea, el povesteste modul in care a reusit la Primaria Sibiu sa colaboreze cu angajatii institutiei pentru a obtine performanta administrativa.

”De cand am venit la primarie, am reusit sa creez un fel de ritual al unor intalniri foarte scurte, dar care se petrec cu regularitate, cu ochii pe ceas, in fiecare luni dimineata, de la ora 9. Este vorba de o sedinta care dureaza cateva minute, maxim un sfert de ora, la care toti sefii de serviciu se aduna si le comunica direct colegilor tot ceea ce au trecut in agenda in saptamana respectiva. Pentru ca totul sa mearga ceas – mesaj pe care l-am preluat si in campania electorala pentru primarie -, fiecare dintre noi stie ce fac ceilalti: transparenta este totala”, spune Iohannis.

Totodata, pentru el sedintele de lucru pot dura maximum 40 de minute.

”Nu am dat niciodata pe cineva afara. Niciodata. Doar i-am rugat sa ramana sau sa plece”, mai spune Iohannis despre fostii angajati din subordinea sa.

Pasionat de gradinarit, de tenis si de ciclism

Iohannis spune ca ii place sa lucreze in gradina in timpul liber.

”Exista doua zone in gradina mea de care ma ocup in mod deosebit: gazonul si trandafirii. Iau in serios ingrijirea trandafirilor, am mai multe soiuri. (…) in ultima vreme, ma intereseaza si sportul, din ce in ce mai mult”, spune presedintele ales, mentionand ca joaca in special tenis.

De asemenea, el s-a dovedit un pasionat al ciclismului, reusind sa realizele si in Sibiu un sistem de piste de bicicleta.

”in prima parte a vietii mele, de exemplu, am mers mult pe bicicleta, lucru pe care il fac tot mai rar in ultima vreme. Pana la 30 de ani am mers numai cu bicicleta. Pe jos nu, cu autobuzul nu. Doar cu bicicleta. insa dupa aceea, tot mai rar cu bicicleta si tot mai mult masina”, mai povesteste Iohannis.

I sau J, forma corecta a numelui presedintelui ales

in timpul alegerilor locale din 2008, contracandidatul din partea PNtCD Albin Marinescu a cerut ca FDGR sa isi retraga toate materialele electorale pentru ca numele primarului Klaus Iohannis aparea scris cu litera “J”, in loc de “I”, asa cum era trecut in cartea de identitate. Dupa acest incident, primarul a inceput sa foloseasca numele de “Iohannis”, desi sustine ca numele sau se scrie cu “J”, insa a fost inregistrat gresit in actele de stare civila din perioada comunista.