Europenii vor sa ne reabiliteze bisericile de lemn din nordul Olteniei si sudul Transilvaniei

O delegatie europeana, formata din experti in patrimoniu si domeniul financiar, a avut intalniri cu reprezentati ai autoritatlor locale din judetele Hunedoara si Valcea, pentru a reabilita bisericile de lemn din nordul Olteniei si sudul Transilvaniei, prin programul “Cele mai periclitate 7 situri”.

Expertii principalei organizatii europene de patrimoniu din Europa, Europa Nostra, si ai Institutului Bancii Europene de investitii au venit in Romania pentru o misiune de trei zile privind salvarea bisericilor de lemn din nordul Olteniei si sudul Transilvaniei incluse in lista “Celor mai periclitate 7 situri” din Europa in 2014, ca urmare a unei nominalizari facute de Fundatia Pro Patrimonio.

“Nu este o mandrie sa fii nominalizat printre siturile cele mai periclitate, ar fi fost mai bine sa nu existe situri periclitate, pe de-o parte. Pe de alta parte, trebuie sa stiti ca vizibilitatea pe care o da acest titlu, sa fii nominalizat in cele 7 situri periclitate din Europa (…) inseamna sa fii vizibil. Sa fii vizibil inseamna la un moment dat sa poti sa ai conexiuni si conexiunile acestea sa te ajute sa procuri fonduri, specialisti, sa fii introdus la un moment dat intr-un program national sau international. Deci, este un lucru foarte important”, a declarat arhitectul Serban Sturdza, la o conferinta de presa care a avut loc joi, la sediul Ordinului Arhitectilor din Romania.

Citeste si: Programul “VACANTE LA TARA” a fost reluat

Herman Fabini, membru al consiliului stiintific al Europa Nostra, si Peter Bond, reprezentantul Institutului Bancii Europene de Investitii au participat la aceasta misiune. Jan Kurek, un expert recunoscut in arhitectura religioasa si constructii, profesor asociat la Universitatea de tehnologie din Cracovia, a participat, de asemenea, la vizita. Domeniile de cercetare in care s-a specializat includ constructiile din lemn, cladirile istorice din lemn, tehnologia cladirilor, fizica cladirilor si arhitectura ecologica. Vicepresedintele Fundatiei Pro Patrimonio, arhitectul Serban Sturdza, si arhitectul Raluca Munteanu au reprezentat ONG-ul partener.

La conferinta de presa de joi au participat serban Sturdza, Peter Bond si Jan Kurek. Acestia au vorbit despre programul “Cele mai periclitate 7 situri”, care a fost lansat in ianuarie 2013 de Europa Nostra, alaturi de Institutul Bancii Europene pentru INVESTItI, ca partener fondator, si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, ca partener asociat. Cu acest nou program de lobby, organizatia doreste nu numai sa identifice cele mai amenintate monumente si situri din Europa, dar si sa lanseze un apel la actiune. Prin echipele multidisciplinare de experti care sunt trimise pentru a vizita siturile selectate impreuna cu partenerii locali, Europa Nostra incearca sa contribuie la gasirea de solutii viabile si sustenabile pentru viitor.

De asemenea, s-a discutat despre proiectul “60 de biserici din lemn”, care are ca obiectiv salvarea si conservarea patrimoniului rural din nordul Olteniei si sudul Transilvaniei, reprezentat de bisericile de lemn de cimitir, partial sau total abandonate, toate clasate ca monumente istorice, datate intre secolele al XVII – XIX-lea. Proiectul a fost initiat in 2009 de arhitectul Serban Sturdza si se desfasoara cu ajutorul a peste 100 de tineri cu profesii diferite, majoritatea voluntari.

Citeste si: Romania, pe locul 67 in clasamentul celor mai APRECIATE destinatii de turism din lume

Despre numele proiectului, serban Sturdza a declarat: “Este un nume generic. in fiecare dintre aceste regiuni sunt intre 50 si 80 de biserici de lemn si noi am ales cifra de 60 ca sa dam o imagine asupra importantei lor ca grup, nu ca obiect individual si ca elemente care fac parte dintr-un peisaj cultural foarte important. Indiferent cat de mult va dura aceasta actiune, cifra de 60 nu se va schimba (…), pentru ca de fiecare data intra o alta biserica in acest program, pentru ca sunt foarte multe care mai asteapta si au nevoie de interventii”, a declarat arhitectul serban Sturdza.

Totodata, acesta a precizat ca “60 de biserici de lemn” nu este un program de cult, ci este un program cultural. ” Nu este un program care vizeaza insa numai partea culturala, pictura si arhitectura in biserica sau peisaj, vizeaza si comunitatile, pentru ca degeaba – s-a observat asta – restaurezi sau conservi o cladire, indiferent ca esti in sat sau in oras, daca comunitatea nu este interesata”, a completat acesta, spunand ca echipa merge si face interventii doar acolo unde preotul si comunitatea cer acest lucru.

Acesta a precizat ca au fost vizitate bisericile de lemn din satele Boz, Tarnavita, Almasu Mic si Ursi, ca exemple reprezentative pentru problemele cu care se confrunta aceste cladiri. in timpul vizitelor au avut loc discutii cu comunitatle locale, reprezentate de preoti parohi si primari, dar si cu reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe si ai directiilor de cultura judetene.

Prezent la conferinta de presa, Peter Bond a spus ca exista o mostenire unica in Romania, care risca sa se piarda si acest lucru ar fi “trist”, nu doar pentru Romania, ci pentru Europa. Acesta a spus ca initiativa este una foarte buna si ar trebui sprijinita.

La randul sau, Jan Kurek a spus ca problemele bisericilor de lemn se regasesc si in Germania, Franta, Scandinavia. Acesta este de parere ca bisericile trebuie folosite, astfel ca acelea care sunt periclitate trebuie restaurate.

Totodata, serban Sturdza a spus ca, pana in prezent, fondurile au venit numai de la persoanele private, intrucat in programul de restaurare care se face in fiecare an sunt foarte multe necesitati si foarte putini BANI, incat “aceste bisericute, cu toate ca sunt monumente istorice, deci recunoscute ca valori, sunt considerate mai putin importante”.

“Pana acum, Guvernul Romaniei nu a dat FONDURI pentru acest proiect, deci ele vin numai de la persoane private: donatii sau munca directa, contributii”, a mai spus serban Sturdza, precizand ca este o actiune care se va desfasura lent, pentru ca fondurile “vin incet”.

“Noi am facut o serie intreaga de demersuri. Aceste demersuri totdeauna s-au indreptat catre institutiile responsabile si anume Ministerul Culturii, in primul rand, si Biserica Ortodoxa Romana. Pana acum, din pacate, rezonanta a fost la nivel local, eventual. Asta inseamna poate populatia de acolo, poate un responsabil de la Patrimoniu sau un preot din comunitate, dar nu a depasit acest nivel”, a spus serban Sturdza.

Acesta a mai spus ca au colaborat la un moment dat cu Ministerul Dezvoltarii, “unde au fost cateva initiative de dat bani, care nu s-au finalizat, banii intorcandu-se din nou la Guvern”. Apoi, au incercat sa colaboreze cu Ministerul Agriculturii.

Europa Nostra reprezinta Federatia Europeana a organizatiilor de patrimoniu. Acoperind 42 de tari din Europa si din lume, organizatia este vocea societati civile care se angajeaza sa protejeze si sa promoveze patrimoniul cultural si natural al Europei. Fondata in 1963, la Paris, Europa Nostra are sediul central la Haga si un birou la Bruxelles. Reteaua sa paneuropeana cuprinde 250 de ONG-uri, cu peste cinci milioane de membri, 150 de organizatii publice si companii private si 1.200 de membri individuali. Europa Nostra coordoneaza campanii pentru a salva monumente, situri si peisaje pe cale de disparitie, celebreaza excelenta printr-un sistem de premiere in parteneriat cu Comisia Europeana si incearca sa influenteze politicile europene si nationale cu privire la patrimoniu. Plácido Domingo, renumitul cantaret de opera, este presedintele Europa Nostra.

Banca Europeana de Investitii este institutia de imprumut pe termen lung a Uniunii Europene detinuta de statele membre. Pune la dispozitie pe termen lung FONDURI pentru investitii solide pentru a contribui la obiectivele politice ale UE.

Institutul Bancii Europene de Investitii promoveaza initativele europene pentru binele comun. A fost creat ca parte a Grupului European de Investitii Bancare in ianuarie 2012, cu scopul de a actiona ca un catalizator pentru activitatile de cercetare culturala, educationala si sociala indreptate spre dezvoltarea economica si sociala in Europa.

Pro Patrimonio Foundation este o organizatie neguvernamentala nonprofit internationala, cu filiale in Marea Britanie si Franta, infiintata in anul 2000 de arhitectul serban Cantacuzino. Principalele obiective sunt salvarea, conservarea si restaurarea patrimoniului construit, lobby pentru protejarea acestuia, sprijin pentru restaurarea si valorificare sustenabila a cladirilor si siturilor istorice, promovarea mestesugurilor si tehnicilor traditionale din constructii. Prin proiectele si activitatile sale, Fundatia Pro Patrimonio sustine ideea ca patrimoniul este responsabilitatea fiecarui cetatean si constituie un element formator al identitati sociale. in prezent, fundatia are peste 100 de voluntari, in special tineri, care se implica in proiectele destinate salvarii patrimoniului, educarii si constientizarii in randul populatei.

Ordinul Arhitectilor din Romania este o organizatie profesionala, apolitica, de interes public, autonoma si independenta. Ordinul are rolul de a reprezenta si ocroti, la nivel national si international, interesele profesiei de arhitect.