BREXIT: Mai sunt 10 zile pana la REFERENDUM! Ce s-ar intampla daca UE ar deveni mai mica

O iesire a Marii Britanii din UE ar fi “dezastruoasa” pentru prestigiul Bruxellesului pe scena internationala, slabind si mai mult o Uniune deja zguduita de crize in cascada, potrivit analistilor intervievati de AFP, informeaza Agerpres.

Divortul de aceasta putere nucleara, singura tara europeana cu un loc permanent in Consiliul de Securitate al ONU in afara de Franta, “ar putea avea un efect dezastruos asupra politicii externe si de securitate a UE”, estimeaza Rosa Balfour, analist in cadrul German Marshall Fund.

Cu atat mai mult cu cat Europa trece printr-o perioada agitata. Continentul a fost lovit de terorism la Paris, Copenhaga si Bruxelles de la inceputul lui 2015, se confrunta cu cel mai mare aflux de migranti de dupa 1945 si trebuie sa gestioneze racirea relatiilor cu Moscova dupa anexarea Crimeii si declansarea conflictului din estul Ucrainei.

CITESTE SI: BREXIT POATE INSEMNA SFARSITUL UE! PATRU EFECTE IMEDIATE ALE DIVORTULUI UK-UE

In acest context, Brexitul ar fi o noua lovitura dura. Chiar daca “nicio schimbare abrupta” nu este asteptata in materie de politica externa europeana dupa referendumul britanic de la 23 iunie, “pierderea in termeni de imagine” ar fi una reala, sustine Janis Emmanouilidis, director al European Policy Center (EPC) de la Bruxelles. Iesirea Marii Britanii din blocul comunitar ar arata ca “europenii sunt absorbiti de numeroasele lor probleme, precum criza migratiei sau financiara”. “Asta nu da o imagine de forta, ci de slabiciune”, care ar putea fi exploatata de Rusia lui Vladimir Putin, sau de liderii chinezi, avizi sa-si extinda influenta, afirma Emmanouilidis.

“Daca UE ar deveni mai mica pentru prima data in istoria sa, asta i-ar degrada si mai mult imaginea”, adauga directorul EPC, in conditiile in care Uniunea nu are un serviciu diplomatic decat din 2010. Persoanele care au condus acest serviciu, printre care actuala Inalta Reprezentanta Federica Mogherini, au supervizat negocierile care au dus la un acord istoric cu Iranul privind programul sau nuclear si s-au impus ca mediatori intre Serbia si Kosovo, facand parte si din Quartetul pentru Orientul Mijlociu.

De asemenea, UE a lansat de-a lungul anilor misiuni militare si civile in strainatate, precum cea impotriva pirateriei din largul Somaliei, cea terestra din Republica Centrafricana si, mai recent, operatiunea Sophia impotriva traficantilor de migranti in largul Libiei. “Marile puteri ca SUA, China, India… ar vedea UE slabita politic si geopolitic daca va exista un Brexit. Nu ar intelege. Nu inteleg ca poate exista o dezbatere privind apartenenta Marii Britanii la UE”, observa Vivien Pertusot, corespondent la Bruxelles al Institutului francez pentru relatii internationale (Ifri).

Plecarea Marii Britanii ar risca sa provoace o repozitionare strategica spre tarile din vecinatatea sa imediata, la sud si la est, in detrimentul Asiei si al SUA, a adaugat el. Intrucat in domeniul afacerilor externe, deciziile sunt luate de statele membre si, in absenta Londrei, numai Parisul are in prezent “o perspectiva strategica globala” printre cei 28. Potrivit cercetatorului, cuplul franco-german nu ar putea compensa de unul singur aceasta slabire, din cauza “divergentelor fundamentale” intre Paris si Berlin in chestiunea angajamentului militar.

In acest domeniu, Londra s-a opus mereu unei politici comune in materie de aparare, si s-a aratat mereu foarte selectiva cand a venit vorba sa furnizeze trupe sau echipamente pentru misiunile europene. Plecarea Marii Britanii nu va permite totusi realizarea de progrese in domeniu, pentru ca si alte capitale europene tin sa-si conserve suveranitatea, respingand tot ceea ce, de departe sau de aproape, ar putea semana cu “o armata europeana”, subliniaza Rosa Balfour. In ochii lor, NATO, care numara 22 de membri ce fac parte din UE, ramane organizatia privilegiata pentru cooperare in materie.

In schimb, in ceea ce priveste sanctiunile internationale, Marea Britanie s-a dovedit frecvent un vector de unitate, respectiv un motor, apreciaza Stefani Weiss, din cadrul fundatiei Bertelsmann.

Londra s-a inregimentat cu fermitate in spatele deciziei privind adoptarea unor sanctiuni economice puternice contra Rusiei in 2014 pentru rolul sau in conflictul ucrainean, in timp ce alte capitale precum Roma, Budapesta sau Atena nu si-au ascuns rezervele. “Exista riscul ca aceia care nu sustin sanctiunile cu prea mult entuziasm sa-si intareasca pozitia in absenta Marii Britanii”, a prezis ea.

Sursa foto: the independent