Buget 2019. Pensii, salarii și indemnizații mai mari, dar și renunțarea la alte stipendii sociale. Cine câștigă și cine pierde

Buget 2019. Construit pe un model evident de stânga, bugetul pentru acest an publicat joi seara târziu este axat pe creșterea veniturilor populației, prin creșterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, majorarea punctului de pensie și a indemnizației sociale pentru pensionari garantată. Desigur, proiectul de buget arată doar intențiile politicii Guvernului, nu de puține ori între ceea ce prevedea bugetul și ceea ce se întâmpla pe parcursul anului apărând diferențe notabile.

Potrivit proiectului de buget, programul guvernamental “INVESTEŞTE ÎN TINE” (are ca obiect facilitarea accesului la finanţare pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la 26 de ani şi care sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ sau care efectuează cursuri de specializare) va continua și în acest an.

Un alt program care va continua este programul Prima Chirie este un program prin care şomerii care îşi găsesc un loc de muncă la o distanţă mai mare de 50 kilometri de domiciliu pot beneficia de o subvenţie de maximum 75% din valoarea chiriei, dar nu mai mult de 900 de lei pe lună.

De reținut:

munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul personalului din domeniile apararii, sigurantei si ordinii publice sau personalului cu statut special;

în perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului din cadrul acestora premii, cu anumite exceptii in cazul sportivilor si colectivelor tehnice, studenților, elevilor şi profesorilor;

În perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă;

În perioada 2019-2021 instituțiile și autoritatile publice nu acordă personalului bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă reglementate de Legea 165/2018.

începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei;

începând cu 1 septembrie 2019, indemnizația socială pentru pensionari garantată se majorează cu 10%, respectiv de la 640 lei la 704 lei;

începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.080 lei lunar;

începând cu 1 ianuarie 2019, salariile de bază, soldele de functie/salariile de functie, indemnizatiile de încadrare se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de functie/salariul de functie, indemnizatia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018;

începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018;

în perioada 2019-2021, pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se mentin la nivelul lunii decembrie 2018;

în perioada 2019-2021, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană şi, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se mentin în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018;

în perioada 2019-2021 se menţin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2018 anumite indemnizatii platite unor persoane defavorizate cum ar fi: indemnizatii pentru persoane persecutate politic și etnic, indemnizaţii membrii Academiei Române, ş.a.

În perioada 2019-2021rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2018;

De asemenea, la stabilirea cheltuielilor de personal pe anul 2019 s-a avut în vedere continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, astfel:

• munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul personalului din domeniile apararii, sigurantei si ordinii publice sau personalului cu statut special;

• în perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului din cadrul acestora premii, cu anumite exceptii in cazul sportivilor si colectivelor tehnice, studentilor, elevilor şi profesorilor;

• În perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă;

• În perioada 2019-2021 instituțiile și autoritatile publice nu acordă personalului bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă reglementate de Legea 165/2018.

Buget 2019. Exprimări caraghioase din bugetul pe anul acesta

Bugetul de stat este însoțit de un document în care unele formulări și idei atrag atenția. Acestea arată, de altfel, și modul în care gândesc autoritățile: de la România care se află în topul economiilor UE, la riscuri pozitive. Mai mult, își asumă succese care nu sunt ale lor.

1. Plata muncii suplimentare: o risipă a banului public.

În “Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020-2022” se vorbește, printre altele, despre evitarea risipei banului public, prin măsuri de limitare a cheltuielilor. Una dintre măsuri: munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul personalului din domeniile apărării, siguranței și ordinii publice sau personalului cu statut special.

2. Riscurile “sunt pozitive”

„Pe plan intern, riscurile sunt în general pozitive. De asemenea, redresarea cererii pe piaţa imobiliară, pe segmentul locuinţelor, ar putea antrena o relansare a activităţii în construcţii”, se arată în document.

3. În același document, Finanțele cred că economia Europei o să crească, dar se așteaptă să și scadă.

„În ciuda unui mediu mai incert, se preconizează că toate statele membre vor continua să înregistreze creștere economică, deși într-un ritm mai lent, datorită forței consumului și investițiilor interne. În absența unor șocuri majore, Europa ar trebui să poată susține o creștere economică peste potențial, crearea intensă de locuri de muncă și scăderea șomajului”.

Ceva mai jos în document: “Riscurile care pot afecta economia reală şi implicit obiectivul de creştere economică sunt în principal de natură externă. Economia românească, ca parte a economiei europene, depinde de contextul economic internaţional şi în special, de creşterea economică din principalele ţări partenere din punct de vedere comercial”.

4. Creștere economică de 5,5%

Bugetul este construit pe o creștere economică de 5,5%. Pentru anul trecut, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează 4,5%. Să spunem că așa e, până la proba contrarie. Luând în considerare că economia românească este strâns legată de cea a Europei, care este de așteptat să încetinească mult (reamintim știrea despre Italia), rămâne de văzut cum va reuși țara noastră să depășească creșterea din 2018 și să urce în aceste condiții.

5. România, “în topul economiilor UE”

O frază interesantă, foarte lungă, din cadrul Raportului spune că printre provocări se află chiar susținerea reformelor structurale necesare, un spaţiu fiscal suficient de manevră în caz de dificultăți economice sau stimularea unei atitudini corecte privind creșterea salariilor pe baza creșterii productivității muncii.

Tot în document scrie că odată atinse aceste provocări, România se va putea menține “în topul economiilor UE”.

Fraza integrală:

„România are în viitor o serie de provocări: soliditatea bugetului public, angajat şi în susținerea reformelor structurale necesare, un spaţiu fiscal suficient de manevră în caz de dificultăți economice proprii şi/sau prin contagiune, menţinerea datoriei publice în limite sustenabile, eficienta politicilor publice care trebuie să se manifeste în performanţa mediului de afaceri, antreprenorial, şi mobilitatea forței de muncă, a bunurilor şi serviciilor, stimularea unei atitudini corecte privind creșterea salariilor pe baza creșterii productivității muncii, îmbunătățirea colectării precum și creșterea potențialului de absorbție al fondurilor europene, provocări care odată atinse, ne pot îndreptați la speranța menținerii României în topul economiilor UE și astfel creșterea nivelului de trai al membrilor societății, deziderat major al Programului de

Guvernare”.

6. Guvernul crede că a reușit să aducă România în prim-planul lumii artistice

Autoritățile cred că ele sunt motivul pentru care industria cinematografică s-a făcut remarcată, pentru că anul trecut a fost implementată Schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Problema este că Hotărârea pentru implementarea Schemei a fost adoptată la jumătatea anului, iar proiectele au început să se depună din 12 octombrie, iar până în 3 decembrie erau aprobate șase. Așadar, succesul cinematografic al România nu are nicio legătură cu proiectul autorităților.

Iată textul:

„Obiectivele urmărite, odată cu introducerea acestui nou mecanism de sprijin, au fost atinse de Guvern care a reușit să aducă România în prim-planul lumii artistice

promovând atât peisajele, tradițiile și valorile noastre naționale, cât și specialiștii care activează în industriile creative.”

Buget 2019. Influențele “Ordonanței lăcomiei” în bugetul pe acest an: zero lei prin taxa pe bănci, dar plusuri de la jocurile de noroc, țigări

Începând cu 1 ianuarie 2019, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.114/2018, s-a instituit taxa pe activele financiare ale instituțiilor de credit al cărei eventual impact nu a fost inclus in proiecția de venituri bugetare, se arată în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019, care însoțește bugetul.

“Încasările din impozitul pe venit sunt prognozate să se reducă la 2,3% din PIB în anul 2019, fiind influențate de impactul negativ generat de scutirea acordată salariaților din sectorul de construcții, conform OUG nr.114/2018. Pe termen mediu, dinamica prognozată a fondului de salarii din economie (câștig salarial mediu brut și numărul mediu de salariați din economie) va conduce la creșterea ușoară a veniturilor din această sursă până la 2,5% în anul 2022”, se arată în document.

Încasările din contribuții de asigurări sociale în anul 2019 sunt estimate să ajungă la 11,5% din PIB, în creștere cu 1,2 puncte procentuale din PIB față de anul 2018, fiind influențate în principal de creșterea semnificativă a fondului de salarii din economie (18,6%), de aplicarea la nivelul întregului an a condițiilor noi legislative comparativ cu 11 luni de aplicare în anul 2018 și de prevederile OUG nr. 114/2018 prin care se crează premisele pentru majorări salariale diferențiate pe domenii de activitate în cazul salariaților din sectorul construcții, concomitent cu scutirea de la plata contribuţiei datorată la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II) în limita a 3,75%, în perioada 2019 -2028 inclusiv.

Proiecția veniturilor bugetare include și impactul generat de OUG 114/2018 prin:

creșterea taxării în domeniul jocurilor de noroc (0,5 mld lei);

creșterea nivelului accizelor pentru produsele din tutun (0,6 mld lei);

Operatorii economici cu capital integral sau majoritar de stat care aplică prevederile OG nr. 26/2013, distribuie şi virează în condiţiile legii, în termen de 60 de zile de la data aprobării situaţiilor financiare aferente anului 2018, sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat, în cazul regiilor autonome, 35% din sumele repartizate la alte rezerve, în condiţiile art. 1 alin. (1) lit. g) din OG nr. 64/2001, regăsite în conturile de disponibilităţi băneşti existente în casă şi conturi la bănci precum şi cele aferente investiţiilor pe termen scurt la data de 31 decembrie 2018 şi care la aceeaşi dată nu sunt angajate, prin contracte de achiziţie, pentru a fi utilizate ca surse proprii de finanţare, conform art 43 din OUG 114/2018 (1,5 mld lei);

Deși Ordonanța afectează sectorul comunicațiilor, veniturile estimate a fi încasate în urma vânzării licențelor de telecomunicații de tip 5G de către ANCOM sunt de 2,1 miliarde lei.

Alte venituri la care se așteaptă Finanțele, dincolo de Ordonanța lăcomiei

angajamentul ANAF de a colecta venituri suplimentare de aproximativ 7,5 mld lei prin intensificarea acțiunilor de îmbunătățire a colectării și reducerea evaziunii fiscale.

prevederile legislative actuale, inclusiv pentru TVA (cotă standard 19%, cotă redusă de 9% pentru alimente) și accize (menținerea nivelului accizei pentru produsele energetice);

aplicarea și în 2019 a măsurilor de repartizare a minimum 90% din profitul net realizat sub formă de vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, sau dividende, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat ;

termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităților cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural, cu modificările și completările ulterioare, precum și termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 261/2013, se prorogă până la data de 31 decembrie 2021, inclusiv.

Sursa text: hotnews.ro