Buna Vestire sau Blagovestenia. Tradiții și obiceiuri de Buna Vestire

BUNA VESTIRE, BLAGOVESTENIA, FECIOARA MARIA, VESTE NASTERE ISUS, TRADITII SI OBICEIURI, DEZLEGARE LA PESTE, POSTUL PASTELUI, TRADITII BUNA VESTIRE, OBICEIURI BUNA VESTIRE

BUNA VESTIRE. BUNA VESTIRE sau BLAGOVESTENIA, ziua in care Fecioara Maria a primit vestea ca-l va naste pe Iisus, este sarbatorita duminica, fiind prima din postul Pastelui in care este dezlegare la peste.

BUNA VESTIRE. Totodata, este si ziua in care, potrivit traditiei, oamenii nu trebuie sa se certe, pentru a nu avea necazuri tot anul. 

BUNA VESTIRE este o sarbatoare cu data fixa, 25 martie, de la care pana la Craciun, cand Fecioara Maria l-a nascut pe Iisus, sunt exact noua luni.

In ziua de BUNA VESTIRE este marcat momentul in care Fecioara Maria din Nazaret, crescuta in templu pana la 15 ani si apoi data in tutela lui Iosif, caci parintii ei murisera, a fost aleasa de Dumnezeu sa-l nasca pe fiul sau si a primit instiintare prin Arhanghelul Gavriil, sarbatorit pe 26 martie. Locul unde se crede ca Fecioara Maria a primit vestea ca va naste pe Iisus este in prezent ocupat de o impunatoare biserica, BUNA VESTIRE din Nazaret. Aceasta este o biserica catolica moderna, construita pe ruinele unor biserici bizantine din perioada Cruciadelor.

In aceasta biserica se afla o grota, ce poate fi vizitata de pelerini, unde Fecioara Maria ar fi fost instiintata de Arhanghelul Gavriil ca il va naste pe Mantuitor. Biserica este decorata cu mozaicuri ale Fecioarei donate bisericii de catre comunitati crestine din intreaga lume, inclusiv din Romania. BUNA VESTIREeste sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi a saptamanii ar cadea aceasta. In unele biserici, in aceasta zi se ajuneaza pana la ora 17.00, cand are loc Sfanta Liturghie. Apoi, crestinii, care nu au mancat si s-au spovedit, se impartasesc, dupa care mananca peste, impreuna cu toata comunitatea bisericii.

De BUNA VESTIRE se crede ca sosesc randunelele, iar cucul canta prima oara in an, de aceea sarbatorii i se mai spune si Ziua Cucului. Cucul anunta sosirea efectiva a primaverii. Primul sau cantec trebuie sa fie asteptat de toti oamenii in haine curate, veseli, cu stomacul plin si cu bani in buzunare. Cei care nu indeplinesc aceste conditii, nu vor beneficia de toate acele lucruri in anul care va urma. Daca primul cantec al cucului este auzit pe stomacul gol, in partea stanga sau in spatele omului, este semn de rau augur.

Pe de alta parte, conform obiceiului, de BUNA VESTIRE flacaii si fetele il intreabau pe cuc lucruri care ii interesau, precum: “Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ Pan’ m-oi insura (marita)?”. Tacerea cucului aducea mare bucurie celor care intrebau, deoarece echivala cu o casatorie grabnica, in vreme ce cantatul cucului ii aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de asteptare. Traditia mai spune ca, in aceasta zi, oamenii nu au voie sa se certe, pentru ca altfel vor avea necazuri tot anul.

De BUNA VESTIRE, este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare, ca hrana pentru ingeri. In unele zone, pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se “amenintau” cu toporul si se stropeau cu tuica. In Bucovina, nu se pun oua la closca de Buna Vestire, pentru ca se considera ca ar putea iesi din ele pui cu doua capete si patru picioare. Tot de BUNA VESTIRE, gospodarii din Maramures aduna lucrurile de prisos de prin curti si le dau foc.

Ritualul, cunoscut sub numele de Noaptea focurilor, este practicat la fiecare casa maramureseana, el durand pana dupa miezul noptii sau pana in zori. Fiind dezlegare la peste, se spune ca acela care gusta peste de BUNA VESTIRE se va simti tot anul ca pestele in apa. In popor se mai spune ca pescarii nu au voie sa arunce mamaliga in apa, pentru ca mor pestii.

BUNA VESTIRE, cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului

BUNA VESTIRE  este praznuita de Biserica pe 25 martie. BUNA VESTIRE  sau popular Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de BUNA VESTIRE ), este praznicul in amintirea zilei in careSfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.

BUNA VESTIRE este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarba­torile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbato­reau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie. 

BUNA VESTIRE. Parintele profesor Ene Braniste sustine ca sarbatoarea a fost introdusa la Roma de papa Leon al II lea (681-683). La inceput aceasta era doar locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Dom­nului. Va­riatia datei de praznuire a existat in Apus pana in sec. XI, cand data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica. Numai la armeni BUNA VESTIRE  se praznuieste pe 7 aprilie, in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie).

In Rasarit insa, data de 25 martie s-a generalizat probabil indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot pe 25 decembrie, adica inca din prima jumatate a sec. al V lea.

BUNA VESTIRE  este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cadea aceasta.

Temeiul scripturistic al sarbatorii BUNEI VESTIRI

BUNA VESTIRE. “Iar in a sasea luna a fost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al carei nume era Nazaret, catre o fecioara logodita cu un barbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. Si intrand ingerul la ea, a zis: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei. Iar ea, vazandu-l, s-a tulburat de cuvantul lui si cugeta in sine: Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta? Si ingerul i-a zis: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu. Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus. 

BUNA VESTIRE. Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt se va chema si Domnul Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, parintele Sau. Si va imparati peste casa lui Iacov in veci si imparatia Lui nu va avea sfarsit. Si a zis Maria catre inger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat? Si raspunzand, ingerul i-a zis: Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Si iata Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei si aceasta este a sasea luna pentru ea, cea numita stearpa. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta. Si a zis Maria: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau! Si ingerul a plecat de la ea”. (Luca I, 26-38).

BUNA VESTIRE. Nicolae Cabasila observa ca daca la crearea primului Adam, Tatal se sfatuieste cu Fiul si cu Sfantul Duh,  venirea la existenta a Fiului lui Dumnezeu ca om are loc dupa obtinerea consimtamantului cu totul liber al Sfintei Fecioare. Cea care-L naste nu e folosita ca mijloc al venirii lui Lui la existenta ca Om, fara voia ei. Nicolae Cabasila ne marturiseste ca “Dumnezeu nici nu a instiintat de mai inainte pe Adam, nici nu l-a induplecat sa-si dea coasta, din care avea sa se zideasca Eva, ci lipsindu-l de simtire, i-a rapit madularul. Dar procedand la zidirea noului Adam, a instiintat-o mai inainte pe Fecioara si a asteptat credinta si invoirea ei.

BUNA VESTIRE. A fost mai usor pentru Apostoli sa creada ca Hristos a inviat, de vreme ce L-au vazut inviat. A fost usor pentru crestini sa creada in invierea lui Hristos, pentru ca au avut marturia Apostolilor. Dar Maica Domnului, a crezut pe baza unei simple fagaduinte ca se va petrece cu ea un fapt ce depaseste legea firii. A crezut posibil, imposibilul. Si prin aceasta l-a facut posibil, dupa cum sustine parintele Dumitru Staniloae. E o lege a firii sa nu poata zamisli cele ce si-au ales viata fecioriei. De aceea Maica Domnului intreaba: “Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat?”. Insa, dupa ce ingerul ii comunica modul zamislirii minunate – “Duhul Sfant se va cobori peste tine si puterea Celui Prea Inalt te va umbri”, Fecioara nu s-a mai indoit de vestirea ingerului.

BUNA VESTIRE . In clipa in care declara ca se increde cu desavarsire in minunea ce se va savarsi cu ea, Fiul lui Dumnezeu Se si salasluieste in ea, zamislindu-Se Om. Nasterea lui Dumnezeu-Cuvantul ca om este o nastere unica, neavand nimic din nasterea celorlalti oameni. Nici nasterea Sa din Tatal, nici cea din Fecioara Maria, nu au avut ceva comun cu nasterea altcuiva. Nasterea Sa ca Om nu e o nastere din necesitatea firii, ci din bunavoirea lui Dumnezeu.

BUNA VESTIRE  in calendarul popular

BUNA VESTIRE  este cunoscuta in calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. De ce ziua cucului? Pentru ca in aceasta zi are loc primul sau cantec, prin care anunta vestirea primaverii. Potrivit traditiei, daca primul cantec al cucului era auzit pe stomacul gol, in spatele omului, era semn rau: “Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!” Exista obiceiul ca in aceasta zi, sa se numere de cate ori cucul isi canta numele, numar care ar descoperi cati ani mai avem de trait.

BUNA VESTIRE. Flacaii si fetele il intrebau pe cuc cand se vor casatori: “Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan’ m-oi insura (marita)?” Daca se intampla ca dupa rostirea acestor cuvinte, cucul sa cante, cantecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotriva, daca el tacea, tacerea sa era semn ca avem de-a face cu o casatorie grabnica. De asemenea, craca pe care a cantat cucul de ziua sa, era taiata si pusa in scaldatoarea fetelor, in speranta ca flacaii nu le vor ocoli.

 Sursa foto si text: crestinortodox.ro