BUNA VESTIRE, prima zi de dezlegare la Peste din Postul Pastelui. Traditii si obiceiuri

Buna Vestire sau Blagovestenia, cum mai este cunoscuta in popor, este sarbatorita in 25 martie. Buna Vestire este ziua in care Fecioara Maria a primit vestea ca-l va naste pe Hristos de la Arhanghelul Gavriil, este sarbatorita in postul Pastelui, fiind prima in care Biserica acorda dezlegare la peste.

Sarbatoarea Bunei Vestiri, denumita in popor Blagovestenie (dupa termenul slavon), este randuita pentru amintirea zilei in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu. Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente dintre sarbatorile inchinate Maicii Domnului. Potrivit traditiei, inca din secolul IV, in Nazaret s-a zidit o biserica pe locul unde Maica Domnului a primit de la inger vestea ca va naste pe Dumnezeiescul Prunc. Biserica a randuit cinstirea acestei sarbatori in ziua de 25 martie, cu noua luni inainte de Nasterea Domnului, pentru ca acum are loc intruparea Fiului Lui Dumnezeu.

Buna Vestire prima sarbatoare inchinata Maicii Domnului, confirmata in documente

Cultul Fecioarei Maria s-a dezvoltat in special dupa acordarea libertatii pentru crestini de catre imparatul Constantin cel Mare. Sinodul al III-lea Ecumenic (Efes, 431) a condamnat erezia nestoriana, care diminua rolul Maicii Domnului, si a recunoscut cele doua atribute ale Sfintei Maria: meritul de a-L fi nascut pe Fiul lui Dumnezeu si faptul de a fi pururea fecioara. Ca o urmare fireasca, Biserica a randuit sarbatori in cinstea Maicii Domnului.

Buna Vestire este cea dintai sarbatoare inchinata Maicii Domnului, confirmata in documente, iar prima marturie o reprezinta biserica zidita in Nazaret (in secolul IV), pe locul unde avusese loc intâmplarea menţionata in Sfânta Scriptura. Data acestei sarbatori a variat la inceput, astfel, in anumite locuri, era sarbatorita in ajunul Bobotezei (pe 5 ianuarie), iar in alte locuri pe 18 decembrie. in Rasarit, data de 25 martie a fost acceptata, cel mai probabil, dupa stabilirea datei de 25 decembrie ca serbare a Nasterii Domnului (aproximativ secolul al V-lea). La Roma, sarbatoarea a fost introdusa de papa Leon al II-lea, iar in secolul al IX-lea, data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica. Numai la armeni Buna Vestire se praznuieste pe 7 aprilie, in raport cu Craciunul pe care ei il celebreaza la 6 ianuarie.

Buna Vestire marcheaza momentul in care Fecioara Maria din Nazaret, crescuta in templu pana la 15 ani si apoi data in tutela dreptului Iosif, caci parintii ei murisera, a fost aleasa de Dumnezeu sa-l nasca pe Fiul Sau si a primit instiintare prin Arhanghelul Gavriil (sarbatorit pe 26 martie): “Bucura-te, ceea ce esti plina de har! Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei… si iata, vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus”. (Luca 1, 28-32).

Buna Vestire este o sarbatoare cu data fixa, 25 martie, de la care pana la Craciun, cand Maria l-a nascut pe Iisus, sunt exact noua luni.

Locul unde se crede ca Fecioara Maria a primit vestea ca va naste pe Iisus este in prezent ocupat de o impunatoare biserica, Bunavestire din Nazaret. Este o biserica catolica moderna, construita pe ruinele unor biserici bizantine din perioada Cruciadelor. In incinta acestei biserici se afla o grota, ce poate fi vizitata de pelerini, unde Fecioara Maria ar fi fost instiintta de Arhanghelul Gavriil ca il va naste pe Mantuitor. Biserica este decorata cu mozaicuri ale Fecioarei donate bisericii de catre comunitati crestine din intreaga lume, inclusiv din Romania.

Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi a saptamanii ar cadea aceasta.

In unele biserici, in aceasta zi, se ajuneaza pana la ora 17.00, cand are loc Sfanta Liturghie. Apoi, crestinii, care nu au mancat si care s-au spovedit, se impartasesc, dupa care mananca peste impreuna cu toata comunitatea bisericii respective.

De Buna Vestire, se crede ca sosesc randunelele, iar cucul canta prima oara in an, de aceea sarbatorii i se mai spune si Ziua Cucului. Cucul anunta sosirea efectiva a primaverii. Primul sau cantec trebuie sa fie asteptat de toti oamenii in haine curate, veseli, cu stomacul plin si cu bani in buzunare. Cei care nu indeplinesc aceste conditii rituale nu vor beneficia de toate acele lucruri in anul care va urma. Daca primul cantec al cucului e auzit pe stomacul gol, in partea stanga sau in spatele omului, e semn de rau augur.

Pe de alta parte, conform obiceiului, flacaii si fetele il intreabau pe cuc lucruri care ii interesau, precum: “Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ Pan’ m-oi insura (marita)?” Tacerea cucului aducea mare bucurie celor care intrebau, deoarece tacerea echivala cu o casatorie grabnica, in vreme ce cantatul cucului ii aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de asteptare.

Traditia mai spune ca, in aceasta zi, oamenii nu au voie sa se certe, pentru ca altfel vor avea necazuri tot anul. De Buna Vestire, este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare ca hrana pentru ingeri.

In unele zone, pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se amenintau cu toporul si se stropeau cu tuica. in Bucovina nu se pun oua la closca de Buna Vestire, pentru ca se considera ca ar putea iesi din ele pui cu doua capete si patru picioare.

Tot acum, gospodarii din Maramures aduna lucrurile de prisos de prin curti si le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casa maramureseana, el durand pana dupa miezul noptii sau pana in zori.

Fiind dezlegare la peste, se spune ca acela care gusta peste de Buna Vestire se va simti tot anul ca pestele in apa. in popor se mai spune ca pescarii nu au voie sa arunce mamaliga in apa, pentru ca mor pestii.