Calul vorbitor. Bancul Zilei

Intorcandu-se de la coasa cu caruta plina, Vasile isi mana de zor calul. In faptul serii fiind si -inca- departe de casa, isi biciuia bidiviul din ce in ce mai tare.
La un moment dat, satul de atata cotonogeala, calul se opreste in drum , se intoarce catre Vasile si, cu o privire plina de expresivitate, ii spune:
– Auzi, ma’ Vasile… Mai da-o ma’-n aia ma-sii de treaba!… Dai in mine ca intr-o vita!… Tu nu te gandesti si tu putin ca sunt si eu din carne, ca simt fiecare lovitura si sufar enorm?!?… Ce dracu` ma’, Vasile?!?…
Auzindu-si calul vorbind, ingrozit, Vasile arunca haturile din maini si o rupe la fuga peste fanete, livid la fata… Credinciosul lui caine, il urmeaza indeaproape…
La un moment dat, obosit, Vasile se opreste si se aseaza pe o piatra… La scurt timp, soseste si cainele sau care, gafaind, ii spune:
– Ba’ Vasile!… Sa fiu a’ dracu’, ce m-am speriat de calul ala, cand a inceput sa vorbeasca!…