Curtea Constitutionala a Romaniei, cu majoritate de voturi, a admis miercuri obiectia de neconstitutionalitate formulata de KLAUS IOHANNIS referitoare la dispozitii legate de masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.
CCR a constatat ca dispozitiile articolului unic punctul 2 subpunctul 4 si ale articolului unic punctul 4 din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/ 2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 165/ 2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, precum si ale art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 94/ 2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania sunt neconstitutionale.
Referitor la dispozitiile articolului unic punctul 2 subpunctul 4 din lege, potrivit carora “Presedintele Comisiei Nationale are vot egal cu ceilalti membri si, prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/ 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, nu este asimilat calitatii de conducator al autoritatii publice”, Curtea a retinut ca derogarea impusa de textul criticat are efect direct in stabilirea cadrului procesual in care instanta va putea analiza actul administrativ contestat sau refuzul nejustificat de a solutiona o cerere, inclusiv in ceea ce priveste stabilirea calitatii procesuale a autoritatii publice si procedura executarii silite a unei hotarari judecatoresti definitive.
Etapa judecatoreasca a recunoasterii dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei trebuie sa fie o etapa efectiva care se bucura de toate garantiile recunoscute dreptului de acces liber la justitie, precizeaza comunicatul CCR.
De asemenea, Curtea a retinut ca, prin derogarea impusa de textul criticat, legiuitorul a intrat in sfera puterii judecatoresti, ceea ce incalca principiul separatiei puterilor in stat.
In ceea ce priveste dispozitiile articolului unic punctul 4 – referitor la art. VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/ 2015 -, potrivit carora “Se exonereaza de la plata amenzilor civile stabilite in temeiul art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, presedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor si, respectiv, presedintele Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor”, Curtea a retinut ca singura modalitate de punere in executare a hotararilor judecatoresti definitive prin care instanta a stabilit in sarcina autoritatii publice obligatia de a face este cea prevazuta de dispozitiile art. 24 din Legea nr. 554/ 2004 – referitoare la posibilitatea ca, la cererea creditorului, instanta de executare sa aplice conducatorului autoritatii publice sau, dupa caz, persoanei obligate o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere.
Astfel, prin exonerarea reglementata de textul criticat este afectata singura posibilitate de a asigura punerea in executare a hotararilor judecatoresti definitive, prin care s-a stabilit in sarcina Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor/ Comisiei Nationale de Compensare a Imobilelor obligatia de a face, ceea ce contravine prevederilor art. 21 din Legea fundamentala si art. 6 par. (1) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si prim-ministrului.
Sursa foto: gandul
