CCR a admis contestatia lui TARICEANU pe ORDONANTA 13 / 2017! REACTII

Tudorel Toader, noul ministru al Justitiei, a sustinut, luni, in fata Curtii Constitutionale pozitia Guvernului Grindeanu cu privire la adoptarea OUG 13/2017, cerand magistratilor Curtii sa spuna daca a existat un conflict intre DNA si Guvern, cine l-a generat si ce trebuie facut pe viitor.

UPDATE 3: Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) a transmis, luni, ca asteapta motivarea Curtii Constitutionale referitor la conflictul institutional dintre Guvern si DNA pe ordonanta 13, adaugand ca motivarea “va fi determinanta pentru viitorul curs al anchetei”.

UPDATE 2: Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, si-a exprimat satisfactia cu privire la decizia CCR legata de existenta unui conflict constitutional intre Directia Nationala Anticoruptie si Guvern in cazul controversatei OUG13 si a acuzat DNA ca comis un “abuz de putere” in momentul in care a deschis dosarul.

Tariceanu este cel care a sesizat Curtea Constitutionala dupa ce DNA a decis sa cerceteze felul in care a fost initiata si adoptata OUG13, sustinand ca procurorii anticoruptie si-au incalcat atributiile cu care au fost investiti de lege.Presedintele Senatului a comentat decizia de azi a Curtii spunand ca aceasta a constatat “o incalcare grava a principiului puterilor in stat” si ca “DNA si-a arogat atributii pe care nu le are din punct de vedere constitutional”.

Tariceanu a comentat si anuntul facut luni de DNA, potrivit caruia a fost clasata o parte din dosar, iar cealalta a fost declinata catre Parchetul General. “Am observat o miscare tactica menita sa inlature probabil rusinea care putea sa planeze asupra DNA ca urmare a unei decizii a CCR: au decis clasarea unei parti din dosar si trimiterea la PG. Probabil au intuit ca vor pierde in fata CCR si au intreprins aceasta miscare. Lucrurile nu sunt mai putin grave pentru ca DNA a clasat o parte din dosar. Acest conflict a fost si ramane in continuare sa fie solutionat pentru viitor”, a comentat Calin Popescu Tariceanu.

Presedintele Senatului a sustinut ca ancheta DNA in cazul Ordonantei 13 a reprezentat “o premiera in lumea democratica si in democratile parlamentare, o premiera nedorita”. “Decizia CCR vine sa aduca lucrurile in normalitate. Sigur ca ma bucur, dar e nefiresc sa ma bucur de normalitate (…) Interventiile mele repetate se dovedesc ca au fost corecte. Cei care au facut referiri la mine ca nu doresc ca in Romania sa functioneze justitia, ca doresc slabirea justitiei, ca am un discurs anti-justitie, acest lucru se dovedeste cu totul fals.

Ceea ce a facut DNA poate fi calificat ca un abuz de putere (…) Abuzul de putere inseamna coruptia puterii, paradoxul este ca institutia chemata sa combata coruptia sufera de coruptia puterii lipsita de orice control democratic. E regretabil (…) Curtea a spus foarte clar ca pentru deciziile guvernului singurul in masura sa se pronunte este electoratul si nu instrumentele de politica penala pe care le aplica Parchetul, in speta DNA. DNA nu doreste sa respecte ordinea constitutionala si incearca sa se impuna ca o putere in stat”, a subliniat Calin Popescu Tariceanu.

UPDATE 1: Curtea Constitutionala a admis, luni, sesizarea facuta de Calin Popescu Tariceanu cu privire la existenta unui conflict intre puterile statului ca urmare a anchetei deschise de DNA cu privire la modul in care a fost adoptata ordonanta de urgenta 13/2017, cea care a scos sute de mii de romani in strada. “Consideram ca s-a perturbat buna activitate a Guvernului si relatiile care trebuie sa existe intre cele 3 autoritati: judecatoreasca, executiva si legislativa”, a declarat dupa deliberarile Curtii, presedintele CCR, Valer Dorneanu.

Acesta a precizat ca un conflict intre autoritati apare in mai multe conditii, inclusiv cand “exista divergente cu privire la intinderea atributiilor fiecareia”. “Daca Parchetul s-ar fi limitat sa verifice daca s-ar fi savarsit o infractiune, lucrurile s-ar fi desfasurat firesc. PNA (DNA, n.red.) a inceput o actiune cu descinderi la Ministerul Justitiei, audieri de la cel mai mic la cel mai mare, in legatura cu felul in care a fost adoptat un act normativ.

Ordonanta de urgenta e un act normativ cu putere de lege, care se aproba conform art. 115 din Constitutie de Guvern, care in acest caz e o putere delegata din partea autoritatii legislative. DNA s-a apucat sa verifice in ce masura au fost indeplinite conditiile de aprobare a unei OUG, conditia extraordinara, daca s-a motivat sau nu urgenta… A mai verificat daca s-au primit toate avizele de la Consiliul Legislativ, de la CSM, lucruri care exced PNA (DNA, n.red.). Aceste verificari se fac de catre CCR in cadrul controlului de constitutionalitate”, a declarat Valer Dorneanu.

Presedintele CCR a subliniat ca activitatea de legiferare “tine de puterea Parlamentului, care are suveranitate”. Concluzia Curtii a fost ca prin ancheta deschisa de DNA “s-a incalcat dreptul Guvernului de a aprecia oportunitatea legiferarii”.

“Si in ordonanta Parchetului si in alte declaratii, Parchetul spunea ca nu era necesara ordonanta. Acest lucru tine de atributul guvernului”, a mai subliniat Dorneanu. Intrebat ce se intampla cu dosarul deschis initial de DNA si declinat luni catre Parchetul General, Valer Dorneanu a subliniat faptul ca decizia CCR se aplica doar pentru viitor.

“Am primit astazi un anunt de la PNA (DNA, n.red.) potrivit caruia s-a clasat urmarirea penala in ceea ce priveste competenta care era de resortul ei, cercetarea conducatorului de partid (…) si s-a trimis la Parchetul General pentru celelalte doua fapte plus alte trei fapte asupra carora s-a extins urmarirea penala.

Decizia noastra are putere obligatorie, erga omnes, ea se aplica numai pentru viitor. Ceea ce a facut Parchetul (DNA, n.red.) pana aici e raspunderea lui, dar de aici inainte si DIICOT sau cui i-o da-o Parchetul General, sau DNA daca ramane solutia la el (proiectul poate fi infirmat de Parchetul General), toate actele de cercetare penala trebuie facute in asa fel incat sa nu se incalce prevederile Constitutiei”, a declarat Valer Dorneanu, precizand ca procurorii pot ancheta doar “aspecte penale, care sa atraga raspunderea concreta, penala, nu ipotetica”.

STIRE INITIALA

“Orice conflict de natura constitutionala, daca se constata, presupune sa se raspunda la 3 intrebari: exista sau nu conflict, cine a generat conflictul respectiv si ce este de facut pe viitor ca astfel de conflicte sa nu se mai repete”, a declarat Tudorel Toader in fata jurnalistilor, la finalul sedintei CCR si dupa ce magistratii Curtii au ramas in pronuntare, informeaza Ziare.com.

“Nu e suficient sa spui ca a fost, trebuie deblocat conflictul respectiv si prevenit sa nu se mai creeze”, a adaugat Tudorel Toader, el insusi fost judecator la Curtea Constitutionala pana anul trecut.In opinia noului ministru al Justitiei, “o decizie favorabila ar fi o decizie care ar dezlega o problema de principiu”, care rezulta din separatia puterilor in stat.

“Procurorul ancheteaza acte, fapte infractionale si nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea, constitutionalitatea unui act. Daca guvernul adopta un act juridic, hotarare sau ordonanta, procuroul nu poate sa anchteze nici oportunitatea, nici legalitatea, nici constitutionalitatea. Oportunitatea e cenzurata de Parlament, cand aproba sau respinge OUG, legalitatea e verificata de judecatorul de contencios, iar constitutionalitatea de CCR. Ca sa ajunga la judecator inseamna ca actul normativ a fost adoptat, cineva il critica si spune ca i-a vatamat un drept juridic, judecatorul suspenda actul si il anuleaza daca e ilegal”, le-a explicat Tudorel Toader jurnalistilor.

Intrebat ce se intampla cu dosarul inregistrat astazi la Parchetul general dupa ce DNA si-a declinat compententa, Tudorel Toader a refuzat sa se pronunte. “Judecatorul CCR nu verifica fondul dosarului, el stabileste competentele ce revin procurorilor si judecatorilor, el nu se uita in dosar sa vada probele si anchetele (…) Eu astazi am pledat la curte despre un principiu al statului de drept – separatia puterilor.

Daca va fi o decizie favorabila, care sa constate existenta conflictului, decizia se publica in Monitorul Oficial, produce depline efecte, care sunt general obligatorii si pentru guvern, si pentru procuror si pentru fiecare in parte. (…) Daca va fi o decizie faborabila, procurorul va fi obligat sa o respecte, nu ma intrebati cum, e nefiresc sa voerbesc eu in locul dansilor”, a declarat ministrul Justitiei.

La randul sau, senatorul PSD Serban Nicolae, reprezentantul partii care a facut sesizarea la CCR, a declarat ca nu vrea sa anticipeze ce va face Parchetul General in cazul in care Curtea va decide ca a existat un conflict constitutional intre DNA si Guvern. “Nu anticipam noi ce vor face organele de ancheta. Sesizarea nu a avut ca scop blocarea unor anchete, ci doar o clarificare, o separare a competentelor intre autoritatea legiuitoare si Ministerul Public”, a sustinut Serban Nicolae.

Sursa foto: realtatea