CEDO: ROMANIA are sase luni la dispozitie pentru a remedia problemele din PENITENCIARE

CEDO va prezenta, marti, procedura pilot privind conditiile de detentie din Romania, urmand a se stabili care este perioada de timp in care statul trebuie sa remedieze problemele depistate, informeaza Mediafax.

UPDATE: Conditiile de detentie din penitenciarele din Romania contravin Conventiei Europene pentru Drepturile Omului, a decis marti Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. Tara noastra are la dispozitie sase luni sa remedieze problemele din inchisori.

CEDO a mai decis ca Romania trebuie sa plateasca, in total, 16.000 de euro despagubiri morale si 1.850 de euro cheltuieli de judecata, dupa ce instanta europeana a fost sesizata de Daniel Arpad Rezmives, Laviniu Mosmonea, Marius Mavroian si Iosif Gazsi in legatura cu conditiile din inchisorile din Romania.

Astfel, Remives si Gaszi vor primi despagubiri in valoare de 3.000 de euro fiecare, iar Mavroian si Mosmonea cate 5.000 de euro fiecare. In plus, Mosmonea va primi 1.850 de euro pentru cheltuieli de judecata. Magistratii CEDO insarcinati cu dosarul au decis, in unanimitate, ca Romania a incalcat Articolul 3 din Conventia Europeana pentru Drepturile Omului, ce interzice tratamentele inumane sau degradante. Reclamantii s-au plans, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficienta instalatiilor sanitare si de lipsa de igiena, de calitatea scazuta a hranei, de sobolani si insecte in celule.

ATENTIE! In decizie, CEDO nu impune Romaniei nici o masura anume si nu spune nimic despre gratiere sau relaxarea politicii penale! IN PLUS: intr-o opinie concordanta, judecatorul CEDO Krzysztof Wojtyczek avertizeaza Romania ca masuri de relaxare a politicii penale precum cele din OUG 13 au dus la proteste masive in Romania.

CEDO a decis ca, in sase luni de la intrarea in vigoare a deciziei sale, Romania trebuie sa prezinte in cooperare cu Comitetul Ministrilor din Consiliul Europei un “calendar precis” pentru a pune in aplicare a masurilor generale potrivite sa rezolve problema suprapopularii penitenciarelor si a conditiilor necorespunzatoare de detentie.

STIRE INITIALA

Nereguli privind conditiile din inchisori au fost depistate si in Ungaria si Italia. Procedura pilot, asa cum este descrisa in regulamentul Curtii Europene a Drepturilor Omului, se aplica atunci cand Curtea considera ca pe rol se inregistreaza un numar semnificativ de cereri similare a caror cauza este comuna si pare sa fie o disfunctionalitate structurala sau sistemica in statul parat.

Prin aceasta forma de cooperare cu statul, CEDO examineaza pentru a stabili daca exista disfunctionalitati in plan national, iar daca acestea exista, Curtea fixeaza un cadru temporal, in care Guvernul trebuie sa identifice si sa implementeze masuri cu caracter general pentru a remedia neregulile constatate. Guido Raimondi, presedintele Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), a declarat la inceputul acestui an ca numarul cazurilor impotriva Romaniei a crescut cu 108% in 2016, adaugand ca este vorba de cazuri repetitive care reflecta dificultati de ordin sistemic sau structural si cere gasirea unor solutii la nivel national.

“In primul rand, in privinta Ungariei si Romaniei, unde numarul cazurilor a crescut cu 95%, respectiv 108% in 2016, aceasta situatie vizeaza cauze legate de conditiile de detentie. Indiscutabil, acestea sunt cazuri prioritare, pentru ca intra sub incidenta Articolului 3 din Conventie, dar sunt cazuri repetitive, ceea ce reflecta dificultati sistemice sau structurale si necesita gasirea unor solutii interne”, a spus Raimondi in discursul sustinut cu ocazia ceremoniei oficiale de inceput de an judiciar.

Pentru conditiile inadecvate de detentie, in intervalul 2007-2016, statul roman a fost obligat de CEDO sa plateasca despagubiri de peste un 1.600.000 euro. “Din 2007 pana la 31 decembrie 2016, CEDO a pronuntat 153 de hotarari in care a constatat incalcarea de catre statul roman a art. 3 Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ca urmare a conditiilor inadecvate de detentie suferite de reclamanti.

Totalul despagubirilor acordate de CEDO prin aceste hotarari se ridica la 1.607.720,75 EUR. Din 1 ianuarie 2017 pana in prezent, CEDO a pronuntat 9 hotarari in materia conditiilor de detentie, cuantumul despagubirilor acordate fiind de 52.766 EUR”, precizeaza MAE.

Ce s-a intamplat in Italia si Ungaria

Romania nu este prima tara membra a Consiliului Europei impotriva careia se pronunta o astfel de decizie pilot. In cazul Italiei, decizia pilot Torreggiani a fost pronuntata in ianuarie 2013. CEDO a stabilit atunci ca supraaglomerarea si conditiile din penitenciarele italiene reprezinta o problema “endemica si structurala incompatibila cu Conventia Europeana pentru Drepturile Omului”.

In urma hotararii, statul italian a platit 8 euro pe zi pentru fiecare zi de detentie, pentru toate persoanele aflate in condamnare, dar si retroactiv. S-a ajuns la suma de 78 de milioane de euro pe an. De asemenea, CEDO poate recomanda si reducerea populatiei carcerale, prin limitarea aplicarii masurilor privative de libertate.

Tot in cazul Italiei, Curtea a remarcat faptul ca multi dintre cei privati de libertate erau arestati preventiv. Statul italian a primit un termen de 12 luni pentru a pune la punct situatia din penitenciare. Deciziile CEDO difera, insa, de la caz la caz. Astfel, in privinta Ungariei, CEDO a acordat, in 2015, un termen pentru ca statul sa prezinte un set de solutii Comitetului de ministri.

Ungaria isi propune acordarea unei indemnizatii pecuniare, mai mica cu 40%, adica nu mai mare de 5 euro pe zi fata de sumele de bani pe care Curtea le stabileste atunci cand constata o despagubire. Sumele difera de la o tara la alta pentru ca se tine cont si de situatia economica a statului parat.

Ministrul Justitiei a declarat, luni, ca Executivul a luat deja o serie de masuri in ceea ce priveste conditiile in care stau detinutii si supraaglomerarea, dar spera ca “judecatorii europeni nu se asteapta ca peste noapte noi sa fim cei mai buni”. In momentul de fata, in Romania, exista inchisori in care gradul de ocupare a ajuns la 170%. Ultimul penitenciar a fost construit in anul 1994, la Giurgiu, dar nu a fost finalizat nici azi.

Cu un numar total de 27.308 detinuti la 31 ianuarie 2017, sistemul penitenciar din Romania, cu tot cu spitale si centre de educare si de detentie, are o capacitate de 27.744 de locuri (pe standardul de calcul romanesc, care combina suprafata de 4 metri patrati cu volumul de aer de 6 metri cubi) sau de 18.970 de locuri (pe standardul european, de 4 metri patrati pentru fiecare detinut).

Sursa foto: adevarul