Motiunea de cenzura prin care PSD-ul condus de Liviu Dragnea si-a rasturnat propriul guvern, condus de Sorin Grindeanu, continua sa acapareze atentia presei internationale prin ineditul situatiei. Mai mult, situatia din Romania este comparata cu cea din alte tari est-europene, printre care si Rusia.
“Ce spune executarea unui prim-ministru despre cine conduce Estul Europei”, titreaza Bloomberg, care noteaza ca “plecarea (din functie – n.red.) a premierului roman arata ca seful de partid este cu adevarat la butoane”. Sursa citata aminteste ca Dragnea il alesese pe Grindeanu pentru functia de premier cu doar cateva luni inainte de motiunea de cenzura. De asemenea, Bloomberg scrie ca, la votul din Parlament, prin care Grindeanu a fost demis din functia de premier, Dragnea i-a adunat pe parlamentari impotriva sefului Executivului.
Cei doi insa au fost aliati si au parut chiar apropiati, dupa ce au fost si la pescuit in Delta impreuna, in martie. Insa Dragnea s-a plans de intarzieri in programul de guvernare si apoi s-a indreptat impotriva lui Grindeanu, care a refuzat sa demisioneze. Amestecul lui Dragnea in Guvern inseamna ca oricine preia functia de premier nu are nicio sansa sa conduca efectiv Executivul, asa cum a spus si Grindeanu.
Romania, Rusia, Polonia, Serbia – acelasi scenariu
Drama politica din Romania seamana unui trend care a inflorit in alte parti foste comuniste ale continentului, remarca Bloomberg. In Bucuresti, Varsovia sau Belgrad, liderii politici nu sunt neaparat cei care iau deciziile. Explicatia difera de la tara la tara. Spre exemplu, in Rusia – unde acest fenomen nu este unul nou -, limitele constitutionale l-au determinat pe presedintele Vladimir Putin sa schimbe temporar functiile cu premierul sau, in anul 2008. Oricare ar fi motivul, normele democratice sunt testate acum.
Un alt exemplu din Est – in Polonia, liderul partidului de guvernamant, Lege si Justitie, Jaroslaw Kaczynski, deseori dicteaza politicile de guvernamant, mai degraba decat prim-ministrul Beata Szydlo. Chiar si cancelarul german Angela Merkel s-a intalnit cu Kaczynski la Varsovia, in cadrul vizitei din luna februarie. De asemenea, atunci cand a izbucnit un scandal in politie, luna trecuta, camerele televiziunilor l-au infatisat pe ministrul de Interne care s-a intalnit cu Kaczynski la sediul partidului si nu la biroul lui Szydlo. Kaczynski nu a candidat pentru functia de premier, din cauza popularitatii scazute, si a numit guvernul “un experiment”. Szydlo insasi a spus ca datoreaza functia conducerii vizionare a lui Kaczynski.
“In Polonia, puterea este in mainile sefului partidului, in timp ce autoritatea este in mainile liderului Guvernului”, spune un economist de la Institutul pentru Studii Economice Internationale din Viena, Vladimir Gligorov. O situatie similara cu cea din Romania, ar spune multi.
Similar cu Rusia, premierul sarb Aleksandar Vucic a schimbat functia cu cea de presedinte – unde are insa puteri mai restranse. Vucic a argumentat prin pericolul ca un politician al Opozitiei sa devina seful statului. Spre deosebire de presedintele turc Recep Erdogan, care a cautat sa preia mai multe puteri ale premierului, prin modificarea Constitutiei, liderul sarb a propus-o pe Ana Brnabic, un novice politic, pentru vechea sa functie. Si, desi a respins acuzatiile ca premierul va fi “o marioneta”, Vucici a spus ca Brnabic nu va fi libera sa-si aleaga propria echipa. Premierul a spus ca se va consulta cu noul presedinte “pe temele politice si economice. Pana la urma, el a furnizat directia pentru guvern”.
In Georgia, fostul premier miliardar Bidzina Ivanishvili a condus Guvernul pana in 2013, dupa care si-a ales singur succesorul. Georgia si Serbia sunt tari candidate pentru aderarea la Uniunea Europeana.
Inapoi in Romania, Dragnea a scufundat astfel doi premieri, dupa ce l-a incurajat pe Victor Ponta sa renunte la functie in anul 2015, in urma protestelor anticoruptie post-Colectiv, mai scrie Bloomberg.
Sursa traducere: Ziare.com
