Mihai Eminescu s-a nascut pe data de 15 ianuarie 1850, la Botosani, fiind considerat de intreaga critica literara postuma drept cea mai importanta voce poetica din literatura romana.
Marile sale teme si motive lirice au fost tema timpului, cosmicul, istoria, natura si dragostea, Eminescu remarcandu-se prin profunzimea cu care le-a abordat de-a lungul intregii sale activitati.
“Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar.”
“Nici un om nu se intareste citind un tratat de gimnastica, ci facand exercitii, nici un om nu invata a judeca citind judecatile gata scrise de altii, ci judecand singur si dandu-si seama de natura lucrurilor.”
“Am inteles ca un om poate avea totul neavand nimic si nimic avand totul.
Egalitatea nu exista decat in matematica.”
“Manierele, arta de a vorbi si incanta, toate acestea sunt straine omului care-a trait intre oameni comuni si care-a fost sarac.”
“Intre caractere si inteligente n-ar trebui sa existe alegere, inteligente se gasesc foarte adesea, caracterul foarte rar.”
“Oamenii nu se deosebesc atat prin ceea ce zic, cat prin ceea ce fac.”
“Rau si ura daca nu sunt, nu este istorie.”
“Geniul n-are moarte, dar nici noroc.”
“Munca unui om se poate plati, caracterul, cultura lui, nici gand.”
“Viclenia e un semn de slabiciune, caci mintea omeneasca veritabila sta in raport direct cu capacitatea de a pricepe in mod dezinteresat un adevar, invingatorul momentan nu este totdeauna cel definitiv.”
“Lumina nu se aprinde decat pentru cei ce vad, nu pentru orbi.”
“Multi lucreaza, dar putini gandesc.”
“Daca nu pricepem ceva, sa zicem mai bine ca nu pricepem decat sa-i dam o explicatie falsa.”
“Minte scurta, haine lungi.”
