CODEX NEAGOEANUS, MANUSCRISUL ROMANESC care prevesteste evenimentele politice pana in anul 2048

„RUJDENITA“ face parte din manuscrisul CODEX NEAGOEANUS si prevesteste evenimentele politice si starea vremii pana in anul 2048. Acum 396 de ani, un preot brasovean copia de mina zeci de pagini dintr-o carte sarbeasca, spre folosul celor care n-aveau acces la scrieri tiparite.

Nu era o carte bisericeasca, manuscrisul lui, denumit CODEX NEAGOEANUS, reproducea texte populare, printre care si un zodiac. Astfel, „RUJDENITA“ Popii Ion Romanul din Sinpetru a fost primul horoscop medieval al romanilor si a avut o circulatie mai mare decit oricare alta carte a vremii. In citiva ani, lucrarea de astrologie a ajuns in tipografii si a fost reeditata, imbogatita secole de-a rindul si raspindita sub numele de „Gromovnic“, pentru folosul oamenilor simpli, curiosi de ceea ce le rezerva astrele la nastere. In aceste gromovnice gasim tabele in care se poate citi buletinul meteo pina in anul 2045. In limbajul arhaic romanesc, gasim previziuni legate de destinul fiecaruia, dar si al tarii, anii rodnici si cei cu molime si „intimplarile omenesti“. Uitat pe nedrept, CODEX NEAGOEANUS al popii din Sinpetru vorbeste si despre vremurile de azi. Monitorul Expres va invita sa aruncam o privire in viitorul prezis in 1620 de cel mai vechi zodiac din spatiul romanesc, scrie Monitorulexpres.

In Biblioteca Academiei Romane se pastreaza la loc de cinste un manuscris vechi de aproape patru secole, considerat una dintre cele mai vechi scrieri populare din spatiul romanesc. CODEX NEAGOEANUS a fost transcris, conform marturisirii autorului, intr-o jumatate de an, intre 1619 si 1620 si nu este o opera originala, ci o reproducere a unui text slavon.

Copistul este un preot, Ion Romanul (Vlahul) din Sinpetru, judetul Brasov, a carui istovitoare munca avea sa devina un best-seller al Evului Mediu Romanesc. Manuscrisul CODEX NEAGOEANUS a fost descoperit in Blaj. A ajuns la profesorul Stefan Neagoe care, la rindul lui, i l-a dat academicianului Ioan Bianu. Surprins de vechimea si insemnatatea acestor file acoperite cu litere chirilice, profesorul Bianu a inceput o ampla lucrare de cercetare. Tot el este cel care a denumit colectia de texte CODEX NEAGOEANUS, dupa numele celui care le gasise. Bianu a publicat in 1883, in revista „Columna lui Traian“, fragmente si studii din acest codice.

Filologul l-a donat Bibliotecii Academiei Romane, in 1910. Manuscrisul CODEX NEAGOEANUS reuneste trei carti poporane: „Alicsandria“ (viata lui Alexandru Macedon), „Rujdenita“ (Gromovnic sau Zodiar) si „Floarea Darurilor“ (lucrare apartinind unui calugar italian). Codicele mai contine si fragmente dintr-o Pravila si o colectie de maxime si cugetari, „Albinusa, dulce invatatura“, cu sau fara autor precizat.

Sinpetru de Brasov

Manuscrisul a stirnit numeroase controverse si semne de intrebare, in special legate de autor. Cu alte cuvinte, cine este acest popa din Sinpetru? Si care Sinpetru, de Brasov sau de Hunedoara? In 1922, istoricul literar Nicolae Cartojan, analizind particularitatile de limbaj, a conchis ca manuscrisul e un melanj de regionalisme din Sud-Vestul Ardealului. Insa, filologul Ioan Bianu i-a demontat teoria si l-a localizat pe popa Ion Romanul, tot prin analiza lingvistica, in Brasov, textul avind „substrat de limba sud-est transilvaneana“.

Si marele istoric Nicolae Iorga era convins ca e vorba de Sinpetru de linga Brasov. In 1973, lingvistul Ion Ghetie a lamurit definitiv despre ce localitate e vorba. El a ajuns la concluzia ca Ion Romanul isi transcrisese textele in Sinpetrul Brasovului si nu al Hunedoarei, asa cum sustinuse N. Cartojan, dar avusese la indemina texte banatene. Identitatea copistului a stirnit polemici tocmai pentru ca popa Ion Romanul, desi si-a asumat paternitatea codicelui si a precizat data, a uitat sa scrie in ce parohie pastoreste: „Adica eu, mult gresit si ticalos Popa Ioan din Sinpetru, am scris aceasta carte si ma ustenii cit putui si o am scris sa sa ceteasca si sa socoteasca bine ce este imparatia cestii lumi desarte si mingiioasa. Incepui sa scriu aceasta carte ce se cheama Alexandrie, in luna lui Ciresariu, 15 zile; si se va sfirsi in luna lui august 4 zile, valeat 7128, 1620, in zilele lui Bethlem Gabor, craiu, scris in satu care sa cheama Sinpetru“.

CITESTE SI: PREVIZIUNE SUMBRA A LUI NOSTRADAMUS! CARE ESTE ANUL IN CARE VA INCEPE AL TREILEA RAZBOI MONDIAL

Trei carti intr-un Codex

Codexul popii din Sinpetru este considerat si una dintre cele mai vechi traduceri din teritoriile romanesti. Insa istoricul Gheorghe Adamescu crede ca „acest preot nu poate fi socotit traducator din slavoneste, fiindca nu spune ca le-a tradus“. „Floarea darurilor“ din CODEX NEAGOEANUS este opera unui calugar benedictin, Tommaso Gozzadini, si a fost tiparita prima oara la noi de Antim Ivireanul, dupa un text adus de la Muntele Athos, apoi si la Brasov, in secolul XIX. Insa editiile din „Alexandria“, text de asemenea cu larga circulatie in Tarile Romane si Transilvania, isi au originea in manuscrisul lui Ion Romanul.

Daca din acest manuscris s-a pastrat pina in zilele noastre doar jumatate, o versiune completa avem de la Costea Dascalul de la Biserica Sfintul Nicolae din Scheii Brasovului, copiata in anul 1693. Al treilea text al Codexului se numeste „Rojdanicul“ sau „Rujdenita“ si e de fapt, primul zodiac pentru romani, care „prevede caracterul si viitorul omului dupa luna sau dupa constelatia in care s-a nascut“. Scrierea a avut mare cautare. Istoricul literar Stefan Ciobanu aprecia ca „zodierul a avut o difuzare mai mare decit a Alexandriei“.

Data fiind popularitatea zodiacului, acesta a aparut si in forma tiparita, la Alba Iulia, in 1639, fiind si prima carte iesita de sub teascul acestei tipografii. Numit de data aceasta GROMOVNIC, conform lui Bogdan Petriceicu-Hasdeu, horoscopul a avut la baza tot textul popii din Sinpetru. GROMOVNICUL pretindea ca dezvaluie soarta omenirii si starea vremii dupa zodia in care cade tunetul (in slavona, grom = tunet). Un capitol denumit „Treptnicul“ prezicea viitorul si caracterul dupa diferitele miscari ale trupului (bataia ochilor, clipirea genelor).

CITESTE SI: PREMONITIE SOCANTA: CARE TARA VA FI MAREA INVINGATOARE IN CEL DE-AL TREILEA RAZBOI MONDIAL

O carte „oprita“

Textul „RUJDENITEI lui Ion Romanul“ acopera paginile 137-141 ale CODEXULUI NEAGOEANUS, si incepe, dupa normele calendarului bizantin, cu luna septembrie (Rapciune). Cuprinde doar patru luni, pina in decembrie (Indrele), restul documentului s-a pierdut. „Textul este scris cu cerneala neagra spalacita; numele lunilor cu cerneala rosie. In cuprinsul fiecarei luni, materia capitolului este grupata in 2 paragrafe distincte: primul, continind prezicerile privitoare la soarta baietilor; al doilea, prevederile privitoare la viitorul fetelor“, precizeaza N. Cartojan.

Conform filologului Gabriel Mihailescu, copistul a avut de infruntat interdictiile Bisericii Ortodoxe, deoarece „cartile populare care contineau predictii erau considerate carti eretice sau vrajitoresti, purtind indice de carti oprite“. Din acest motiv, scrierile neagreate se perpetuau prin copiere de mina. Prea multe astfel de carti de prevestire nici nu s-au pastrat. Cu atit mai mult, „Rojdanicul“ de la Sinpetru (din slavonescul rozdenije sau rozdenica „nastere“) este un document valoros. Insusi Ion Romanul isi da seama ca zodiacul lui nu e pe placul bisericii: „Printr-aceea, Dvs. inca va rog, pre toata firea de om, cui Dumnezeu o va da aceasta carte a ceti sau a scrie, socotiti si mai bine ce voi fi gresit sau cuvint nesfirsit, sau slova neumpluta, iar Dvs. sa deregeti si sa nu ma blestemati, ci sa ziceti: Dumnezeu ierte! Si sa va ierte si pre voi Dumnezeu la infricatul judet cind va zice veniti, blagosloviti de parintele meu de mosteniti imparatia ce am gatit voua, din tocmeana lumii, ce Tu milostiv Domn Iisus Cristos aceea ne da. Amin“. Faptul ca o fata bisericeasca a copiat aceasta lucrare de astrologie denota ca, in pofida interdictiilor canonice, clericii din Tarile Romane, recurgeau la prezicerile astrale pentru nevoile particulare. Sau cel putin, acestea erau preocuparile preotului din satul brasovean.

Si domnitorii isi citeau destinul

A doua lucrare de prevestiri astrologice provine tot din Brasov si contine prezicerile din „Calendarul“ tiparit de Petcu Soanul, la Brasov, in 1733. Analizind 16 manuscrise medievale din spatiul romanesc, Gabriel Mihailescu constata ca niciunul nu e identic cu cel din Codex, dar toate au la baza acest prim horoscop, facut cunoscut lumii de preotul din Sinpetru. „Diferentele dintre variantele acestei celei mai raspindite redactii (n.r. editii) a Rojdanicului se datoreaza fie unor erori de lectiune (n.r. lectura) sau omisiuni ale copistilor, fie inovatiilor personale ale anumitor scribi“.

Calendarul din Schei era tradus dupa unul sirbesc, care, la rindul sau, urma un model ucrainean, de la Kiev, din 1716. Prima sectiune a Calendarului lui Petcu Soanul cuprinde „Invatatura planetelor“, cu preziceri referitoare la om si fenomene meteorologice. Dupa acest calendar s-au facut numeroase copii manuscrise in toate teritoriile romanesti, inca o suta de ani. „Cit de mult era cautat acest text de astrologie de cetitorii vremurilor trecute carii, mai ales in lungile nopti de iarna, asteptau curiosi sa vada ce se va alege de semintele ce germinau sub brazdele jilave, acoperite de zapada, se vede si din faptul ca Gromovnicul a fost tradus in mai multe rinduri de carturarii neamului“, spune academicianul Cartojan. Astrologul Constantinescu Armand noteaza ca insusi domnitorul Constantin Brancoveanu consulta un calendar astrologic „si facea insemnari pe marginea filelor, aprobind sau infirmind prezicerile lui Ion Romanul, intocmai ca tarul Petru cel Mare al Rusiei, care avea preocupari similare“.

CITESTE SI: APOCALIPSA: EUROPA INVADATA DE MUSULMANI SI DEBUTUL RAZBOIULUI RELIGIILOR

Ce contineau „tratatele de astrologie“ din Evul Mediu? Un astfel de gromovnic romanesc avea un capitol dedicat planetelor care guverneaza fiecare an pina in 2048. De exemplu, anul 2015 sta sub semnul lui Jupiter. Acum 400 de ani, se spunea ca acest an va fi „an roditor, cu poame multe, mere, pere, prune, nuci, alune din belsug“, „vara prea calda, cu sfirsit cald si uscat“, „iarna friguroasa, zapada multa, la mijloc vinturoasa“. Gromovnicul recomanda anul 2015 pentru casatorii. Iar in ceea ce priveste predictiile politice, se prezicea ca va fi un an in care „stapinesc oameni intelepti si duhovnici“.

Mai detaliat, „aratarea vremii“ prezice urmatorul buletinul meteo pentru sfirsitul acestui an: zile frumoase (9, 10, 26, 28-31 octombrie, 2, 4, 5, 28-30 noiembrie, 1-5 decembrie), cald si ploaie (11-17 octombrie), bine ziua, noaptea ger (18-22 octombrie), innorat (23, 24 octombrie, 7-12 noiembrie, 18 decembrie), ploaie (1 noiembrie), ploaie si zapada (27 octombrie), moina (19-20 decembrie), zile frumoase, nopti cu vint puternic (13-16, 19-27 noiembrie), ceata (6 noiembrie), ziua vint, noaptea ninsoare (17 noiembrie), ninsori (3 noiembrie, 6 decembrie), ger (18 noiembrie, 21, 30-31 decembrie), ger foarte mare (7-17 decembrie).

Semne de care depinde viitorul

„Gromovnicul pe 12 zodii al lui Iraclie Imparatul“ spune ca, „daca in zodia Cumpenei va tuna, atunci va fi razboi si taiere, si unul catre altul se va ridica cu vrajba si in unele locuri si foamete va fi spre apus, si toate apele vor fi mari si alte limbi vor avea razboaie. Se vor ridica noroadele si zarva va fi intre oameni“. Daca va fi cutremur in Zodia Balantei, „moarte va fi intre oameni“. „De va fulgera la Rasarit si apus, moarte si singe se va varsa in Egipt“. In schimb, daca va fi cutremur in Zodia Scorpionului, va fi si multa piine. Daca va tuna spre miazazi in tara Arabiei, oamenii se vor ineca pe mare. „Daca se va cutremura pamintul inspre miazazi, atunci intre imparati va fi pace si dragoste.“ „Iar de va tuna noaptea, va fi iarna grea.“ Gromovnicul prezice ca, daca va tuna in Zodia Sagetatorului, iarna va fi ploioasa, se vor scufunda multe corabii, multi boieri dinspre Rasarit vor muri in razboi.

„De va fi cutremur la miazazi, la capetele mari va fi schimbare.“ In Zodia Capricornului nu e bine sa tune, fiindca acest fenomen aduce 40 de zile de ploi. „Intre imparati va fi ura si razboi.“ Daca va tuna la miazazi, se va face miere multa. Daca va fi cutremur noaptea, va fi un an plin de roade, insa „se vor tulbura cetatile“. Astrologia se imbina cu sfaturi pentru fiecare zodie. Astfel, in 17 octombrie nu e indicat sa te apuci de lucru nou, pe 19 noiembrie poti face afaceri si-ti poti lua haine noi. Cum va fi vremea pe 24 noiembrie, asa va fi tot anul viitor. Cum va fi pe 25 noiembrie, asa va fi si pe 13 decembrie, iar ziua de 26 anunta vremea pentru toata luna februarie. Daca 25 decembrie cade duminica, atunci va fi iarna blinda si vara secetoasa. Daca pica intr-o marti, va fi iarna grea si toamna secetoasa, fara razboaie. Zodiacul mai spune ca 2016 va fi un an imbelsugat daca in ianuarie va bate vintul de la miazazi. Nicio vorba despre sfirsitul lumii.

Buletin meteo pe 2016

Conform astrologilor din secolul XVII, anul 2016 va sta sub semnul lui Marte si va fi un an al celor „miniosi, varsatori de singe, inselatori, mincinosi“. Nu e un an bun pentru ostasi, nici pentru mestesugurile cu foc. Va fi un an uscacios, cu vara calduroasa, grindina si „foc mult“. Toamna va fi „moale si friguroasa“, iarna geroasa, cu zapada multa. De asemenea, 2016 va fi „cu ginganii si soareci multi, vint, tunet, arsuri, ape mult stricatoare, boale“. „Aratarea timpului“ indica un sfirsit de ianuarie cu vifor si ger, un februarie caldut, cu ploi, martie senin, apoi cu ger si zapada, aprilie cald, luna mai cu 15 zile de ploaie si vint, in iunie va ploua o zi da, una ba, iulie va fi ploios, iar pe 19 precipitatiile vor fi mari, va fi innorat si jumatate din august, septembrie va fi rece, iar pe 17 va cadea prima ninsoare, octombrie va fi frumos, doar ultimele zile vor fi cu zapezi, noiembrie va fi cu zapada si ger, iar in decembrie mai mult va ploua decit va ninge.

De la papirus la codex

Codex, denumit in limba romana si codice, („scoarta“) desemna in antichitate o reuniune de table cerate reprezentind cea mai veche forma de carte. Codexurile au facut trecerea de la papirus la carte. Initial, scrierea se facea pe scoarta de copac sau placi de lemn. Pe lemn se putea scrie fie direct, in stare cruda, fie dupa ce a fost acoperit in prealabil cu un strat de ceara. In Evul Mediu prin codex se intelegea o culegere manuscrisa de legi, de documente medievale sau de orice texte vechi. Termenul a fost preluat si in limba romana, inlocuind termenul slavon de sbornic. In Tarile Romane s-au pastrat o serie de codexuri, intre care Codex Aureus, Codex Dimonie, Codex Neagoeanus, Codex Rohonczi, Codex Caioni, Codex Gigas, Codex Sinaiticus, Codexul Teodosian. Stiinta care studiaza codexurile vechi se numeste codicologie. Termenul de „codex“ se utilizeaza in prezent pentru a desemna colectii de standarde internationale, ca de exemplu Codex alimentarius.

„Luna Rapciuni (septembrie). De se va naste ficior, fi-va cinstit. El va boli rau, dar nu va muri. Noroc va ave la oi si la tot dobitocul. Si de o vita in 4 picioare va scapa. Si va fi imblator in cale; si va fi vorovitoru; si va fi grijuliu. Si carne de capra sa nu mince. Intr-aceea luna de va tuna, sa nu marga sub copaci. Si va fi iubitor de ospete si carti si va fi intelept. Si sa-si faca paraclisul Bogoroditei. Si numai de Dumnezau ce sa va teme. Si de catra batrinete, bine va fi. Leac: 3 graunte de dafin si ulei de lemn si tamiie alba; sa le mestece si sa va sanatosi. Sa slujasca Sinta Marie Mica. De va fi fata, trei ani va boli rau. Si va fi lungareata in fata; si va fi vorovitoare; si iubi-va la oaspeti si va fi minioasa, ce nu va tine mult. Si multi barbati o vor cere. Si iubi-va si un voinic, dar nu o va lua si va lua altul si cu el bine va vie si va face gloata mestecata. Si de tinara sa va teme ca nu va face ficiori, iar apoi mult sa va face. Si va muri un ficior de bube. Si noapte sa nu bea apa; si sa nu imble noapte, ca va dobindi o greata si va avea vedere inaintea sfatului, cind va fi de 12 ani. Vineri sa nu lucre nemica, nici sa manince, ca sa nu o doare capul, nici ochii. Naroc va avea la stup si la oi si la vaci negre. Si va boli de varsat; si va avea un semn in cap si intr-o mina si intr-un picior. Primejdii va avea la 6 ani, 11, 38, de va trece va fi vie pina la 75. Leac: floare de trandafir si radacina de bujor si tamiie alba; sa le mestece, sa sa unga si sa va vindeca. Praznic: Uspenie.“

Sursa text: MONITORUL EXPRES