Florin Iordache anunță o dezbatere pe repede înainte a Codului Penal, în Parlament

Comisia pentru legile justiţiei va discuta, marţi de la ora 13.00, OUG 92 privind modificarea legilor justiţiei. Deşi forul legislativ a adoptat un raport favorabil cu amendamente, iniţiativa a fost retrimisă la Comisie pentru dezbaterea unei propuneri a CSM.

Update: Președintele Comisiei privind Legile Justiției, Florin Iordache, a anunțat că raportul Comisiei privind modificarea Codului de Procedură Penală va fi votat săptămâna viitoare de către Senat, urmând ca peste două săptămâni să fie adoptat de Camera Deputaților, for decizional pentru proiectul de lege.

În ședința de marți, Comisia specială a modificat Codul de procedură penală, reexaminarea venind în urma deciziei CCR. Membrii forului legislativ au adoptat raport de admitere cu amendamente la proiectul de lege, cu 10 voturi “pentru” și cinci “împotrivă”. Parlamentarii au decis eliminarea din Codul de Procedură Penală a sintagmei „probe și indicii temeinice” cu privire la condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale.

„Din punctul de vedere al majorităţii, am operat toate acele modificări pe care CCR le-a făcut, fie că discutăm de eliminarea în cazul articolelor pe care le-am făcut a textelor care au fost declarate neconstituţionale, fie că discutăm de o reformulare în cazul articolelor asupra cărora CCR a stabilit că trebuie puse în concordanţă cu alte legi sau trebuiesc puse în concordanţă cu alte decizii ale CCR. Una peste alta. Acest raport al Cmisiei noastre va ajunge în plenul Senatului săptămâna viitoare, iar peste două săptămâni va fi rediscutat în comisie pentru a primi votul final şi în Camera Deputaţilor.

În acelaşi timp aşteptăm şi motivarea de la CCR cât mai curând posibil la Codul Penal pentru că noi ne-am propus până plecăm în vacanţa de iarnă să fie adoptat şi Codul Penal în concordanţă şi cu ultima decizie a CCR. Cred că prin eliminarea tutuor articolelor neconstituţionale, a punerii în acord a tuturor deciziilor Curţii, pentru că, până la urmă şi în Codul Penal şi în Codul de Procedură Penală sunt foarte multe articole asupra cărora de-a lungul timpului Curtea a constatat fie că sunt în integralitate neconstituţionale, fie că sunt neconstituţionale în parte, acestea trebuie puse în conconrdanţă astfle încât să nu mai evem o practică neunitară în instanţă, să nu mai avem oameni într-o instanţă eliberaţi şi în altă instanţă condamnaţi şi până la umră ne dorim o legislaţie mai bună”, a declarat Florin Iordache, la finalul ședinței de marți a Comisiei speciale pentru modificarea legilor justiției.

Întrebat ce se va întâmpla cu probele obținute în timpul percheziţiilor, deputatul PSD a răspuns: „Tocmai am modificat şi acel articol 171. Am demonstrat că în timpul unei percheziții se găsesc şi alte probe fără îndoială pot fi folosite. am adus în discuţie şi alte articole care sunt. Cu toţii ne dorim în niciun caz să îngreunăm ancheta Parchetului şi ne-am dorit cu toţii şi putere şi opoziţie, că au fost şi amendamente de la opoziţie acceptate, dar ne-am dorit cu toţii nişte prevederi mai clare astfkle încât să nu mai fie oameni nevinovaţi în instanţă pe nişte prevederi neclare”.

Comisia specială privind legile justiției au avut marți pe ordinea de zi legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară ca urmare a cererii de rexaminare ca a Deciziei CCR nr. 633/2018.

Astfel, membrii Comisiei privind legile justiției au eliminat sintagma „probe și indicii temeinice” cu privire la condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale care a fost introdusă în Parlament și asupra căreia s-a pronunțat CCR.

„Articolul 15 Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale. Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care să rezulte că o anumită persoană a săvârşit fapta şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia”, prevede amendamentul votat, marți, de membrii comisiei.

Parlamentul a adoptat, inițial, la propunerea Ministerului Justiției, introducerea sintagmei „probe și indicii temeinice” cu privire la condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale.

„Articolul 15 Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia” prevede forma amandamentului adoptat de Parlament.

În forma în vigoare a legii, formularea este „presupunere rezonabilă” privind condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale.

„Articolul 15 Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia.”, prevede textul legii în vigoare.

De asemenea, membrii comisiei de specialitate au votat pentru revenirea la forma în vigoare cu privire la actele încheiate de unele organe de constatare.

Dacă în forma adoptată de Parlament amendamentul Ministerul Justiției, preluat de PSD și ALDE, prevedea că „ori de câte ori există probe sau indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate”, comisia parlamentară specială a decis să fie reluată forma în vigoare a legii.

Textul care este în vigoare prevede că: „Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate”.

CCR a publicat, pe 28 noiembrie, motivarea deciziei referitoare la modificările aduse Codului de Procedură Penală. În motivare există şi două opinii separate, formulate de judecătorii Daniel Morar şi Livia Stanciu.

Curtea Constituţională a constatat că un număr de 64 de dispoziţii din legea de modificare a Codului de Procedură Penală sunt neconstituţionale, în timp ce 31 de dispoziţii pentru care s-au ridicat obiecţii sunt constituţionale. Judecătorii CCR s-au pronunţat, pe 12 octombrie, pe trei obiecţii de neconstituţionalitate a legii de modificare a Codului de Procedură penală, obiecţii formulate de ÎCCJ, PNL-USR şi Preşedintele României. Curtea a dispus conexarea celor trei sesizări.

Știre inițială

“1. Dezbateri asupra proiectului de lege privind adoptarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 92/2018 – retrimis la Comisie. 2. Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ca urmare a pronunţării şi publicării Deciziei CCR nr. 633/2018”, sunt punctele care figurează pe ordinea de zi a şedinţei de marţi a Comisiei speciale pentru Legile Justiţiei.

În ceea ce priveşte al doilea punct pe ordinea de zi a Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind legile justiţiei, condusă de Florin Iordache, CCR a publicat pe 28 noiembrie motivarea deciziei referitoare la modificările aduse Codului de Procedură Penală. În motivare există şi două opinii separate, formulate de judecătorii Daniel Morar şi Livia Stanciu.

Curtea Constituţională a constatat că un număr de 64 de dispoziţii din legea de modificare a Codului de Procedură Penală sunt neconstituţionale, în timp ce 31 de dispoziţii pentru care s-au ridicat obiecţii sunt constituţionale. Judecătorii CCR s-au pronunţat, pe 12 octombrie, pe trei obiecţii de neconstituţionalitate a legii de modificare a Codului de Procedură penală, obiecţii formulate de ÎCCJ, PNL-USR şi Preşedintele României. Curtea a dispus conexarea celor trei sesizări.

Referitor la OUG 92/2018, Călin Popescu Tăriceanu a anunţat, luni, că proiectul pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă privind modificarea legilor justiţiei va fi retrimis la Comisia specială pentru a fi discutat un amendament adus de CSM. Preşedintele Senatului a precizat că speră ca raportul să fie votat în plenul de miercuri al Senatului.

“Prin scrisoare, preşedintele CSM, Simona Marcu, ne solicită să luăm în discuţie anumite prevederi care vizează personalul de la cabinetul membrilor CSM. Având în vedere că Comisia comună ca Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru reforma legilor Justiţiei deja a adoptat raportul care urma să intre miercuri pe ordinea de zi a Senatului, am hotărât să trimitem această solicitare către Comisie. Astăzi (luni – n.r.) la plen vom pune pe ordinea de zi dezbaterea ordonanţei şi vom cere retrimiterea ei la Comisia condusă de Florin Iordache, astfel încât să putem dezbate şi hotărî asupra solicitării CSM. Avem totală disponibilitate pe orice solictare ce vine pe aceste legi pentru a nu se mai comenta că legile sunt puse pe repede înainte, că nu există dezbatere. Chiar o întoarcem de la Senat la Comisie şi miercuri sperăm să obţinem raportul Comisiei astfel încât să poată intra în dezbaterea plenului”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, după şedinţa de luni a Biroului Permanent al Senatului.

Amendamentul propus de CSM pentru modificarea Legii 317/2004 prin OUG 92/2018 prevede următoarele: “Durata mandatului membrilor aleşi, judecători şi procurori şi reprezentanţi ai societăţii civile, ai CSM este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii, beneficiind de aceleaşi drepturi şi obligaţii. Membrii CSM desfăşoară activitate permanentă şi nenormată şi au calitatea de demnitar. Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală, aprobată cu modificări prin Legea ne. 760/2001, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. În cadrul cabinetului membrului Consiliului pot fi prevăzute şi posturi de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor. Pe aceste posturi pot fi detaşaţi şi judecători sau procurori, la solicitarea membrului în subordinea căruia este organizat cabinetul, care beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru judecătorii şi procurorii detaşaţi. Directorul de cabinet şi consilierii care nu au calitatea de personal de specialitate jurifică asimilat judecătorilor şi procurorilor beneficiază de drepturile salariale prevăzute de lege pentru consilierii preşedintelui CSM”, prevede amendamentul adus de CSM pentru articolul 54 (1) din Legea 317/2004, republicată.

Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei a dat, pe 26 noiembrie, raport de admitere cu amendamente privind OUG 92/2018. Comisia a stabilit condiţia de 15 ani de vechime în funcţia de procuror sau judecător pentru promovarea în cadrul ÎCCJ. În legea în vigoare, condiţia este de 18 ani vechime.

“15 ani vechime în funcţia de judecător sau procuror pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, prevede amendamentul adoptat în Comisia de specialitate, adus articolului 44 (1), litera c.

În Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului, condiţia de vechime pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor în cadrul Parchetului de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie era de 10 ani, iar în forma în vigoare a legii condiţia este de 18 ani.

“Pentru a fi promovaţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 15 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător, cel puţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă Curtea de apel şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop”, prevede un amendament adoptat de comisie în şedinţa de lunea trecută.

De asemenea, Comisia a stabilit că “la finalul fiecărui stagiu, îndrumătorii de practică stabiliţi prin Regulamentul de organizare, desfăşurare şi evaluare a stagiilor de practică vor realiza o avealuare a activităţii desfăşurate de fiecare auditor pe durata stagiului”. Un alt amendament adoptat de comisie prevede că judecătorii sau procurorii care îşi încetează activitatea pentru a exercita o funcţie în cadrul unor instituţii sau autorităţi publice sau un organism internaţional, au dreptul de a-şi rezerva postul pentru o perioada de maximum 6 luni.

“Judecătorii sau procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art 33.1 şi de art 105 şi care îşi încetează activitatea, din motive neimputabile, în vederea exercitării unei funcţii în cadrul unei instituţii sau autorităţi publice naţionale, a unui organism internaţional, a unei instituţii a UE sau a unei instituţii internaţionale, au dreptul să li se rezerve postul pentru o perioadă de maximum 6 ani. Postul astfel rezervat va fi ocupat din fondul deposturi bugetare neocupate al Ministerului Justiţiei”, prevede amendamentul adus articolului 58 de senatorul PSD Robert Cazanciuc.

Şi senatorul PSD Şerban Nicolae a propus un amendament pentru articolul 7 din OUG 92/2018, care a fost adoptat de Comisie cu majoritate de voturi.

“Procurorii care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă sunt delegaţi sau detaşaţi în cadrul Parchetului de le Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, îşi pot desfăşura în continuare activitatea în cadrul acestora, pe durata detaşării sau delegării, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”, prevede amendamentul propus de Şerban Nicolae.În plenul din 14 noiembrie, deputaţii au adoptat proiectul de lege privind aprobarea OUG 92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, respectiv din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Senatul va vota iniţiativa legislativă pentru aprobarea OUG 92/2018 în calitate de for decizional. La finalul şedinţei Comisiei speciale din 26 noiembrie, deputatul Stelian Ion a anunţat că USR va ataca la CCR proiectele de lege pentru aprobarea OUG 90/2018 privind Secţia pentru investigarea infracţiunilor în justiţie şi 92/2018 pentru modificarea legilor Justiţiei. Parlamentarul partidului de Opoziţie a argumentat că nu au fost respectate recomandările din MCV şi nu a existat nicio urgenţă pentru emiterea acestora de către Guvern.

Sursa foto: realitatea