Judecatorul MARIUS TUDOSE a fost ales PRESEDINTE al CSM

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) se reuneste marti pentru a-si alege noua conducere, pentru functia de presedinte candidand judecatorii Alexandru Serban si Marius Tudose, iar pentru vicepresedinte, procurorul Bogdan Gabor, potrivit Agerpres.

UPDATE 15.00: CV MARIUS BADEA TUDOSE

MARIUS BADEA TUDOSE s-a nascut 5 septembrie 1972.

A studiat la: Liceul de Matematica-Fizica ”Ion Minulescu” din Slatina; Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti (1991-1995); Institutul National al Magistraturii (1995-1996). A participat la numeroase cursuri de formare si seminarii, printre care: seminarul cu tema ”Reforma administrativa a instantelor” (20 mai — 22 mai 2003); seminarul ”Dreptul penal — practica neunitara” (18 iunie — 20 iunie 2007); proiectul ”Transferul sarcinilor non-judiciare de la judecatori la grefieri” (iunie 2006 — noiembrie 2009); seminarul ”Institutia medierii in dreptul romanesc si dreptul Uniunii Europene” (16 aprilie 2010).

A lucrat ca: judecator stagiar la Judecatoria Slatina (1 iulie 1996 — 1 decembrie 1997); judecator definitiv la Judecatoria Slatina (1 decembrie 1997-1 octombrie 1999); judecator la Judecatoria Sectorul 3 din Bucuresti (1 octombrie 1999 — 1 noiembrie 2001); vicepresedinte al Judecatoriei Sectorului 3 (1 octombrie 2000 — 1 noiembrie 2001); tutore de practica pentru auditori de justitie (1 noiembrie 2001 — 6 ianuarie 2011); presedinte al Judecatoriei Sectorului 3 (1 noiembrie 2001 — 6 ianuarie 2011).

Membru al Consiliului Superior al Magistraturii din 7 ianuarie 2011.

UPDATE 14.09: Judecatorul MARIUS TUDOSE este noul PRESEDINTE al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar pentru funcţia de vicepresedinte a fost ales procurorul BOGDAN GABOR.

Judecatorul MARIUS TUDOSE este noul PRESEDINTE al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), iar pentru functia de vicepresedinte a fost ales procurorul Bogdan Gabor.

MARIUS BADEA TUDOSE, reprezentantul magistratilor de la judecatorii in Consiliul Superior al Magistraturii, a fost ales cu majoritate de voturi, fiind preferat de mai multi membri ai CSM decat contracandidatul Alexandru Serban.

Procurorul Bogdan Gabor este noul vicepresedinte al CSM, el fiind singurul candidat pentru aceasta functie. Bogdan Gabor a candidat si in 2014 pentru functia de vicepresedinte al CSM, atunci fiind ales contracandidatul sau, Gheorghe Muscalu.

Inainte de alegerea noii conduceri a Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul Adrian Bordea, care si-a incheiat mandatul la sefia CSM, a prezentat raportul de activitate al institutiei. Sedinta a fost prezidata de presedintele KLAUS IOHANNIS, care a participat doar la prezentarea raportului de activitate al CSM.

Judecatorul MARIUS TUDOSE isi propune, conform proiectului de management, continuarea procesului demarat in 2011, de rationalizare a instantelor si parchetelor prin “redesenarea hartii administrative judiciare”, pentru a creste eficienta si calitatea actului de justitie.

“Este necesara consolidarea atitudinii pro-active a CSM si a institutiilor sistemului judiciar roman in dialogul cu institutiile europene, prin prezentarea progreselor reale, semnificative, raportate la cele patru benchmark-uri. Componenta de cooperare trebuie sa se afirme ca proritara, lasand in plan secund aspectele de verificare”, conform proiectului managerial al judecatorului.

Marius Tudose (42 ani) este membru in CSM din 2011. El a intrat in magistratura in 1995 si a fost judecator la Judecatoria Slatina, Judecatoria Sectorului 4 si Judecatoria Sectorului 3. In cadrul acestei ultime instante a ocupat functia de vicepresedinte, intre 1 octombrie 2000 si 1 noiembrie 2001, si pe cea de presedinte, din 1 noiembrie 2001 pana in 6 ianuarie 2011.

Procurorul Bogdan Gabor a aratat, in proiectul de management, ca Ministerul Justitiei ar trebui sesizat cu privire la necesitatea modificarii pachetului de legi ale justitiei.

O alta prioritate asumata de procuror este “reanalizarea si redimensionarea, impreuna cu Ministerul Public, a schemelor de personal din cadrul parchetelor, in sensul reducerii numarului de posturi de la unele parchete si alocarea acestor posturi finantate catre unitatile mari de parchet”. Magistratul propune si simplificarea bibliografiei in cadrul procedurilor de organizare a concursurilor de ocupare a functiilor de conducere din cadrul instantelor si parchetelor.

Bogdan Gabor (39 de ani) si-a inceput cariera de magistrat in 1999, in cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Baia Mare. Intre 2003 si 2006, Gabor a detinut functia de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures, ulterior devenind prim-procuror adjunct al acestei instante. Din 2007 pana in 2010, Gabor a fost procuror al Directiei Nationale Anticoruptie Cluj. Apoi, pana in 2012, a fost procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures, iar din ianuarie 2012 a devenit membru al CSM.

Potrivit articolului 133 din Constitutie, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, care nu poate fi reinnoit.

CSM a fost condus in 2014 de judecatorul Adrian Bordea, in calitate de presedinte, si de procurorul Gheorghe Muscalu, drept vicepresedinte.

UPDATE 10.00: Presedintele KLAUS IOHANNIS a ajuns la sediul Consiliului Superior al Magistraturii acolo unde va prezida sedinta in cadrul careia se va face BILANTUL institutiei pe anul 2014 si se va alege o noua conducere a CSM.

Accesul presei la aceasta sedinta este limitat.

“Este un moment special pentru mine, fiind prima sedinta CSM la care particip si pe care am onoarea s-o prezidez. Beneficiez de multa simpatie si de mai putina dezaprobare acum la inceputul mandatului prezidential, sunt constient ca lucrurile se pot schimba.

Avand in vedere scopurile intrunirii de azi, as vrea sa va vorbesc despre viziunea mea asupra rolului pe care il aveti.  Oamenii onesti si performanti din sistemul justitiar au trezit in constiinta oamenilor ideea de dreptat, un pas important catre o democratie consolidata. Sistemul de justitie nu e abstract, ci e compus din oameni, iar abilitatile lor sint esentiale. Nici un cadru normativ si nici o garantie incredintata de o alta putere nu pot asigurqa independenta personala a unui magistrat daca acesta nu si-o insuseste.

Un magistrat e atat de independent cat alege el sa fie. E rolul si responsabilitatea mea ca justitia sa aiba liderii corecti acolo unde am responsabilitatea sa fac numiri. Este responsabilitatea mea ca institutiile sa nu fie personalizate. Institutiile nu apartin conducatorilor, doar asa ne putem feri de derapaje. Institutiile trebuie consolidate in ansamblu: DNA, DIICOT, Parchetul General. In perspectiva regindirii institutionale a legii sigurantei nationale si a legii CSAT e util sa vedem daca intre membrii CSAT nu trebuie sa se numere si Procurorul General.

Cred ca CSM si Parchetul General ar trebui sa aiba drept de initiativa legislativa. Dumneavoastra stiti cel mai bine ca magistratul trebuie sa judece in baza probelor, nu in baza informatiilor. Alt obiectiv este garantarea integritatii institutiilor. Tine de presedinte, pentru ca orice initiativa de schimbare a legislatiei privind activitatea justitiei trebuie sa treaca de promulgare.

Este de dorit ca CSM si Inspectia Judiciara sa ia atitutine oricand apar scurgeri nepermise de informatii in presa din dosarele penale. Este esential ca magistratii sa exercite un control efectiv asupra proportionalitatii, legalitatii tuturor masurilor procesuale.E vorba de apararea principiilor care stau la baza tuturor societatilor democratice. 

Am vazut ca unii politicieni nu s-au ferit sa atace Justitie. Trebuie sa dovediti in continuare ca stiti sa aparati independenta si onoarea colegilor si a sistemului in ansamblul sau. Asadar, CSM trebuie sa aiba reactii rapide pentru a se feri de ingerinte in justitie, de derapaje.

Atit in Constitutie, cit si in legi scrie foarte clar ca justitia se infaptuieste in numele legii. Actul de justitie trebuie indeplinit intr-un termen rezonabil si cu garantarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor.

In fapt, toate acestea reprezinta o Romanie a normalitatii.

2015 este al 8-lea an in care Romania e sub MCV. De-a lungul timpului, a fost un instrument util. MCV a generat un exemplu de bune practici si sint convins ca experienta Romaniei va fi fructificata de alte state. Au fost 8 ani in care sistemul judiciar au inregistrat progrese majore. In ultimii ani raporatele MCV au constatat progrese importante si cred ca e timpul pentru o schimbare.

Azi, aici, declar cu responsabilitate ca a venit momentul ca Romania sa fie evaluata cu obiectivitatea pe care o merita si sa se constate ca acele obligativitati au fost indeplinite. Unul din obiectivele majore al sistemului judiciar trebuie sa fie ridicarea MCV. Executivul, Parlamentul si sistemul judiciar trebuie sa-si dea mina pentru ca pina la finalul mandatului sa fie atins acest obiectiv.

Magistratii onesti vor avea in mine un partener loial in depasirea oricaror piedici. Sa ne opunem impreuna oricaror tentative de distorsionare a realitatilor. Nu ma aveti alaturi doar pe mine, ci doar milioanelor de cetateni care au venit la vot in noiembrie 2014″  a declarat KLAUS IOHANNIS in deschiderea sedintei CSM.

Stire initiala

Pe ordinea de zi a sedintei de marti a plenului CSM se mai afla prezentarea raportului de activitate al institutiei pe anul 2014, in mandatul judecatorului Adrian Bordea, presedinte, si al procurorului Gheorghe Muscalu, vicepresedinte. La sedinta este asteptat sa participe si presedintele Klaus Iohannis, care, potrivit Constitutiei, prezideaza lucrarile Consiliului la care participa.

CSM are in componenta 19 membri: noua judecatori si cinci procurori alesi de magistrati in adunarile generale ale instantelor si parchetelor si validati de Senat, doi reprezentanti ai societatii civile alesi de Senat si trei membri de drept – ministrul Justitiei, presedintele ICCJ si procurorul general al Romaniei. Mandatul membrilor alesi este de sase ani, fara posibilitatea reinvestirii.

Consiliul este condus de un presedinte, ajutat de un vicepresedinte, care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reinnoit. Presedintele si vicepresedintele CSM sunt alesi doar dintre cei 14 membri alesi in adunarile generale ale instantelor si parchetelor.

Candidatii pentru sefia CSM trebuie sa prezinte un proiect managerial cu privire la viziunea pe care o au in legatura cu gestionarea competentelor Consiliului si rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar si proiectele aflate in derulare. In 30 decembrie, pe site-ul CSM au fost publicate candidaturile judecatorilor Alexandru Serban si Marius Tudose pentru functia de presedinte si a procurorului Bogdan Gabor pentru cea de vicepresedinte.

Ambii candidati la functia de presedinte CSM pledeaza, in proiectele publicate, pentru actiuni impotriva oricaror ingerinte in independenta justitiei. Alexandru Serban sustine ca realizarea rolului constitutional fundamental al CSM, de garant al independentei justitiei, trebuie sa ramana preocuparea prioritara si constanta in 2015.

“Apararea independentei justitiei si a magistratilor presupune o reactie rapida a Consiliului impotriva oricaror atacuri si imixtiuni. Rapiditatea este de maxima importanta, deoarece hotararea pe care o adopta plenul Consiliului in astfel de situatii, doar prin ea insasi, nu are o eficienta deosebita, neimpunand vreo sanctiune efectiva. Solutia ar fi o reactie publica imediata a conducerii Consiliului, urmata de sesizarea Inspectiei Judiciare pentru a efectua verificari, iar aceste verificari sa se efectueze cu maxima celeritate, asa cum s-a procedat de altfel in anul 2014. (…) CSM trebuie sa actioneze prompt in sensul descurajarii oricarei tendinte a guvernului sau administratiei de ingerinta in independenta justitiei. Sub acest aspect, presedintele CSM va trebui, in continuare, sa sesizeze Curtea Constitutionala, in vederea solutionarii conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, atunci cand situatia o va impune”, subliniaza judecatorul Serban in proiect. 

In opinia acestuia, consolidarea integritatii sistemului judiciar trebuie sa ramana o prioritate a CSM.

“Pentru a avea o justitie eficienta si responsabila, este nevoie de o evaluare obiectiva a magistratilor, care sa permita imbunatatirea activitatii acestora. (…) Foarte importanta va fi transparenta si asigurarea desfasurarii in conditii de obiectivitate a concursurilor, examenelor si procedurilor de ocupare a unor functii de conducere ce vor fi organizate de CSM in 2015: procedura de ocupare a functiei de presedinte al Sectiei Penale a ICCJ, concursul de promovare in functia de judecator la ICCJ, avizarea candidaturii pentru functia de procuror sef DIICOT, concursurile pentru promovare in functii de executie si, respectiv, pentru numiri in functii de conducere la instante si parchete, concursul pentru ocuparea functiilor de inspector-sef si inspector-sef adjunct al Inspectiei Judiciare, concursurile de admitere la INL si la Scoala Nationala de Grefieri”, se arata in proiect.

Alexandru Serban considera ca locul justitiei in echilibrul autoritatilor, ca putere a statului de drept, nu poate fi garantat decat daca se asigura si independenta financiara a acesteia si ca trebuie eliminat caracterul secret al votului in CSM, pentru a se asigura o mai mare responsabilitate a membrilor, dar si clarificarea problematicii raspunderii membrilor Consiliului si a posibilitatii revocarii acestora, avand in vedere Decizia Curtii Constitutionale nr. 196/2013. 

De cealalta parte, Marius Tudose vorbeste in proiectul sau managerial despre faptul ca CSM are o misiune perpetua de a manifesta vigilenta si reactie rapida la orice fel de ingerinte, derapaje, influente, manipulari ori diversiuni, “fie ca e vorba de jocuri de putere, interese de moment sau de grup, externe sau interne sistemului judiciar”. 

El pledeaza pentru consolidarea independentei IJ, ca premisa esentiala in asigurarea efectiva si eficienta a rolului Consiliului, de garant al independentei justitiei, iar in acest context propune identificarea, reglementarea si valorificarea unei cai efective de sanctionare a incalcarilor sau atingerilor aduse independentei, impartialitatii si reputatiei magistratilor, constatate prin hotarari ale plenului CSM.

“Istoria recenta a justitiei romane a dovedit ca mecanismele reglementate de aparare a acestor principii au o eficienta relativa si un diminuat efect persuasiv. Sanctiunea morala, fie aceasta si publica, este usor tolerata si repede uitata atat de actant, cat si de societate, iar recidivele sunt la ordinea zilei. In acest context, consider ca se impune reluarea unor analize si dezbateri pe aceasta tema, inclusiv intr-un cadru extins, CSM – Inspectia Judiciara – sistem judiciar – societate civila – institutii de presa, astfel incat sa putem genera un mecanism de aparare eficient si efectiv”, subliniaza Marius Tudose.

El propune si o analiza aprofundata a actiunilor disciplinare deduse in fata sectiilor CSM si aplicarea cu fermitate a solutiilor de sanctionare.

“Desi este consacrata in art. 136 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, ramane, in continuare, o provocare de maxima urgenta si importanta trecerea atributiilor Ministerului Justitiei referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor la ICCJ, dar si introducerea asigurarii profesionale a magistratilor. Cauzele amanarii punerii in practica a acestor prevederi legale sunt multiple, poate obiective, dar nu pot constitui o scuza perpetua, ci o motivatie in a gasi solutii in sensul punerii in acord cu legea, cat mai urgent. In acest sens, imi propun sa antrenam in discutie atat conducerea ICCJ, cat si reprezentanti ai MJ pentru dimensionarea si asigurarea suportului logistic necesar realizarii in conditii de realism a acestui proiect”, se arata in proiectul sau.

Judecatorul are in vedere intarirea cooperarii cu celelalte institutii ale statului, intr-un demers conjugat si democratic de sustinere in vederea indeplinirii obiectivelor institutionale si consolidarea componentei de ‘cooperare’ din cadrul MCV instituit de Comisia Europeana, si deplasarea ‘centrului de greutate’ dinspre ‘verificare’ catre ‘cooperare’.

“Calibrarea relatiei sistemului judiciar roman cu Mecanismul instituit de Comisia Europeana in termeni de parteneriat este reclamata nu numai de durata relativ mare a perioadei de monitorizare, cat mai ales de evolutiile constatate in rapoartele Comisiei. Epoca pionieratului a fost depasita odata cu progresele inregistrate, cu maturizarea institutionala a sistemului judiciar si cu exersarea unei justitii unitare si efective”, arata Tudose in proiect. 

Pastrarea unui dialog institutional deschis si principial cu puterea executiva pentru asigurarea finantarii sistemului judiciar, continuarea demersurilor pentru finantarea majorarii schemelor de personal, dar si continuarea masurilor privind degrevarea magistratilor de obligatiile fara caracter jurisdictional sunt cateva dintre obiectivele procurorului Bogdan Gabor, care si-a depus candidatura pentru functia de vicepresedinte al CSM.

In proiectul managerial, Gabor subliniaza ca sustine necesitatea ca activitatea CSM sa fie cat mai credibila, un dialog institutional cu celelalte puteri ale statului, dar si pastrarea independentei sistemului judiciar din Romania.

”Intrarea in vigoare a noilor coduri, tendintele celorlalte puteri ale statului de a avea unele imixtiuni in justitie reclama ca activitatea CSM in indeplinirea rolului sau constitutional sa fie cat mai credibila. In acest sens revine ca o obligatie a Consiliului Superior al Magistraturii sa aiba un dialog institutional corect si coerent cu celelalte puteri ale statului, sa intensifice comunicarea cu organismele europene, cat si cu organismele judiciare din statele Uniunii Europene”, se arata in proiectul lui Bogdan Gabor.

Candidatul la functia de vicepresedinte al CSM mentioneaza, de asemenea, ca ”independenta sistemului judiciar este structural legata de apararea independentei sistemului judiciar, dar si a independentei, impartialitatii si reputatiei profesionale a magistratului judecator si procuror”.

”Din experienta ultimilor ani, apreciez ca necesara instituirea unui instrument judiciar mai eficient care sa fie pus la dispozitia CSM, in vederea indeplinirii obligatiei constitutionale de aparare a independentei justitiei”, precizeaza Gabor. Acesta militeaza si pentru ”continuarea si dezvoltarea actiunilor de responsabilizare a sistemului judiciar, pentru ca acesta sa devina cat se poate de integru”.

Printre obiectivele propuse, Bogdan Gabor a mai subliniat necesitatea unei reactii ”prompte, ferme si constante” a CSM ”ori de cate ori valori fundamentale precum independenta si impartialitatea justitiei sunt afectate sau periclitate prin actiunile unei alte puteri in stat sau ale altor organisme, respectiv in situatii in care limitele firesti si legale ale libertatii de exprimare sunt depasite”.

Sursa foto: adevarul.ro