Craciunul pe stil vechi, sarbatorit pe 7 ianuarie. Afla totul despre calendarul iulian si cel gregorian

Craciunul pe stil vechi este sarbatorit, pe 7 ianuarie, de credinciosii ortodocsi de rit vechi, respectiv de rusii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii sau sarbii din Banat. In Romania traiesc peste un milion de adepti ai Bisericii Crestin-Ortodoxe de Stil Vechi, indeosebi rusi lipoveni si sarbi. 

Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile fata de calendarul oficial. Biserica Ortodoxa Romana a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924.

Calendarul iulian si gregorian

Inainte de Hristos existau doua sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor – care era mai corect, dar nici el perfect – de 365 zile, altul, al romanilor, care era de 355 zile. Insa, ramanea anual o diferenta de timp de zece zile intre aceste doua sisteme, si chiar intre fiecare dintre ele si calendarul solar.

Dupa aceasta constatare, s-a simtit nevoia de indreptare a lor si a punerii lor in acord cu calendarul ceresc. Astfel, imparatul roman Iuliu Cezar, in anul 46 i.Hr., adopta sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit “calendarul iulian”. Acest calendar a fost folosit de intreaga crestinatate, timp de 15 secole. Si tot de calendarul iulian s-au servit si Sfintii Parinti la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Pastilor.

Deoarece intre calculul calendarului iulian de 365 de zile si 6 ore si cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute si 46 secunde rezulta anual o diferenta de 11 minute si 14 secunde, s-a ajuns dupa 330 de ani la o diferenta de trei zile (cu cat a ramas in urma calendarul iulian).

Astfel ca, in vremea Sinodului I Ecumenic, echinoctiul de primavara se afla la 21 martie in loc de 24 martie, cat a fost in anul 46 i.Hr., cand imparatul Iuliu Cezar a indreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare in calcularea datei Pastilor, ziua de 21 martie, cand a fost atunci echinoctiul de primavara.

Specialistii astronomi au constatat ca, si dupa aceea, din 123 in 123 de ani echinoctiul de primavara retrogradeaza cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, invatatii vremii – in Rasarit ca si in Apus – au sesizat faptul si au propus conducatorilor Bisericii indreptarea calendarului, pentru ca tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a facut o reforma, suprimand zece zile din calendar, astfel incat data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit “gregorian” sau “stilul nou”.

Cu toate ca in anul 1923, la un congres tinut la Constantinopol, majoritatea Bisericilor Ortodoxe a hotarat sa renunte la calendarul iulian si sa adopte calendarul gregorian, data Pastilor se calculeaza inca pe baza calendarului iulian, in care echinoctiul de primavara are loc cu 13 zile mai tarziu. De aici neconcordanta cu data Pastelui din Biserica Catolica.

In ziua de Craciun, fiecare crestin ortodox de rit vechi merge la biserica, la Liturghie, apoi, la pranz familiile se reunesc la masa traditionala, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, peste, ciorbe si borsuri, zacusca, totul stropit din abundenta cu vin rubiniu si votca.

In Romania traiesc peste un milion de adepti ai Bisericii Crestin-Ortodoxe de Stil Vechi, indeosebi rusi lipoveni si sarbi. Potrivit recensamantului efectuat in 2002, numarul rusilor lipoveni este de 29.774, al rusilor – de 8.914, al sarbilor – 22.518. Potrivit presedintelui Uniunii Armenilor din Romania, Varujan Vosganian, armenii ortodocsi sarbatoresc ziua Nasterii Domnului pe 6 ianuarie. Potrivit aceluiasi recensamant efectuat in 2002, in Romania traiesc 1.780 de armeni.

Obiceiuri in ziua Craciunului pe stil vechi

Masa de Craciun a rusilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftie speciala, care se serveste cu hrean), lapsa (taitei fierti in supa de pasare), sarmalute in foi de vita-de-vie sau varza. Nu lipseste pestele, care se regaseste preparat in ciorba de perisoare sau chiftelute. La desert se servesc cozonac cu nuca, coltunasi cu branza (vareniki) si alte specialitati rusesti. Imediat dupa masa incep sa apara si colindatorii, care canta in casa, in fata icoanei. Singurul colind este o cantare bisericeasca, ”Hristos Rajdaetsea”. Colindul incepe de la preotul satului si continua la restul gospodariilor.

Pentru ucrainenii din Maramures, sarbatorirea Nasterii Mantuitorului se face potrivit obiceiurilor mostenite de generatii. In Ajunul Craciunului se mananca de post, dar traditia cere ca pe masa sa fie asezate noua feluri de mancare, ce simbolizeaza bogatia de peste an. Cea mai importanta mancare este ”hrebleanca”, o mancare facuta din ciuperci gatite cu zeama de varza. De asemenea, nu poate lipsi de pe masa graul fiert, simbol al roadelor bogate, sau pestele. Un obicei aparte este acela ca picioarele mesei sunt legate cu un lant iar acesta ramane asa pana la Boboteaza, pentru ca binele sa ramana in casa.

In seara de Ajun, dupa apusul soarelui si pana inainte de miezul noptii, sunt asteptati copiii la colindat. La ora 12 noaptea se merge la biserica, la snocne, cum se numeste slujba de la miezul noptii. Dupa slujba, in biserica se colinda iar din repertoriu nu lipseste cea mai veche si mai lunga colinda, care contine 17 strofe. In dimineata de Craciun, toata lumea merge din nou la biserica, unde un grup de tineri vine cu Viflaimul.

Sarbii, pe langa bucatele speciale pe care le pregatesc cu acest prilej, aprind la miezul noptii de ajun banjakul (o creanga de stejar), pentru ca arzand, acesta aduce in viata lor bunastare, fericire si noroc. Pana la miezul noptii se mananca doar mancaruri de post iar sub fetele de masa se pun, conform traditiei, bani si fan, acestea urmand sa fie scoase doar la Boboteaza (19 ianuarie). Atunci fanul va fi dat animalelor din gospodarie.

Craciunul pe stil vechi il sarbatoresc si romanii care fac parte din Biserica Ortodoxa de Stil Vechi, stilista, cum este denumita popular (nerecunoscuta canonic de nici o biserica ortodoxa). Pentru acestia, sarbatoarea Nasterii Domnului se face potrivit cu traditiile locului, cea mai mare parte dintre ei aflandu-se in Moldova.

Nasterea Mantuitorului este sarbatorita si de basarabeni, tot pe 7 ianuarie. Cele doua mitropolii care activeaza pe teritoriul Republicii Moldova (Mitropolia Basarabiei, ce apartine canonic de Patriarhia Romana, si Mitropolia Moldovei, care apartine Patriarhiei Ruse) sunt pe stil vechi. In Basarabia exista obiceiul ca Ajunul Craciunului sa fie asteptat cu paine. Gospodinele coc din aluat ”craciunelul”, un colac mic in forma cifrei opt, dar si ”ajunelul”, care nu completeaza optul, adica doar vesteste apropierea ajunului Nasterii Domnului. Acesti doi colaci se agata, impreuna cu flori de busuioc, la icoana si se tin pana la Sf. Gheorghe, cand se scot si se dau la animale, ca sa la pazeasca de rele, potrivit romaniatv.net.