Crin Antonescu a acordat un interviu exclusiv cotidianului Timpul de la Chisinau

Crin Antonescu, presedintele Senatului Romaniei, a efectuat miercuri si joi o vizita oficiala in Republica Moldova, oficialul roman aflandu-se dand curs invitatiei lui Igor Corman, presedintele Parlamentului de la Chisinau.

Printre intalnirile programate, Crin Antonescu si-a facut timp sa acorde un interviu exclusiv publicatiei Timpul.  In continuare va prezentam, in varianta integrala, discutia liderului USL cu jurnalistul Constantin Tanase, redactorul-sef al cotidianului Timpul.  

Domnule presedinte, ce inseamna momentul Vilnius pentru Republica Moldova?

Semnarea acordului de la Vilnius – acordul de asociere cu Uniunea Europeana – de catre R. Moldova reprezinta un moment istoric pentru toti romanii – si ma refer aici la romanii de pe ambele maluri ale Prutului. Este cea mai importanta decizie pe care oamenii politici de la Chisinau au luat-o de la obtinerea independentei – si fara indoiala, este o decizie care in continutul sau profund este identica cu aceasta. As vrea sa fiu foarte clar pentru a fi bine si corect inteles de toata lumea – de oriunde ar fi aceasta, din orice tabara politica si orice tara – semnarea acordului de la Vilnius – este prima afirmare in modul cel mai autentic cu putinta a independentei R. Moldova. Pentru moldoveni aceasta este o decizie a unor oameni cu adevarat liberi, este o alegere strategica fundamentala. Oamenii politici de la Chisinau au dat dovada de curaj si de responsabilitate si au ales ceea ce este mai bun pentru tara. Este bine ca s-a intamplat asa – locul R. Moldova este in Europa si nu in alta parte. R. Moldova este o tara europeana – legata nu doar prin cultura, limba si traditii de Europa, dar, in acest moment, si prin societate si economie. R. Moldova va gasi in spatiul european tot ceea ce are nevoie pentru a deveni o tara prospera, democratica si libera.

Dar ce inseamna momentul Vilnius pentru Romania?

Pentru Romania este important ca “trenul” european nu s-a oprit – Si Romania a trecut prin ce trece acum R. Moldova. Erau ani in care ii vedeam pe altii cum intrau in Uniunea Europeana – si as vrea sa subliniez aici ceva: erau state din fostul lagar socialist. Erau atunci multe voci care ne propuneau sa uitam de Europa, care ne spuneau ca Europa nu ne va primi, ca trenul european nu va opri niciodata in gara Romaniei si ca mai bine sa participam la anumite comunitati de state create in alte spatii. Ni se ofereau zeci de argumente, cum ar fi acela ca date fiind relatiile din fostul lagar socialist economia noastra ar fi avut mai mult de beneficiat, ar fi avut piete de desfacere pentru exporturi. Romania a preferat sa aleaga Europa, pentru ca modelul ei politic, economic si cultural era cel pe care il dorea. Iar hotararea noastra de a merge spre Uniunea Europeana a fost rasplatita – si pentru ca legitimitatea deciziei noastre de a deveni membri a fost recunoscuta, indiferent de vociferarile si chiar amenintarile altora, si pentru ca acum economia noastra este mai puternica si mai atractiva, dar si pentru ca societatea si politica in ansamblul lor sunt acum pe un fagas normal. Toate statele foste comuniste au trecut prin aceasta – si Polonia, si Cehia, si Ungaria, si tarile baltice, si Romania, si Bulgaria. Acum este vremea R. Moldova – nu va fi usor, dar nu sunteti singuri! Acum ca trenul european a venit si in gara R. Moldova aderarea nu mai este un vis imposibil, este o tinta la orizont. Va repet, nu sunteti singuri – Romania este alaturi de voi – si alaturi de Romania, toate cele douazeci si sapte de state care fac acum parte din Uniunea Europeana vor fi alaturi de voi.

Si ce poate face Romania concret pentru a ajuta R. Moldova sa devina o parte a Uniunii Europene?

Eu sunt presedintele Senatului Romaniei – pot vorbi cel mai bine referindu-ma la ce pot face eu in aceasta privinta, desigur, impreuna cu colegii mei din Parlamentul Romaniei. In primul rand va vom ajuta sa adoptati cat mai rapid aquis-ul comunitar, toata legislatia europeana – Nu trebuie uitat niciun moment ca tot cadrul normativ al Uniunii Europene exista deja in limba romana. Pentru Romania, ca si pentru alte state care au aderat la Uniunea Europeana aceasta traducere a legislaţiei europene in limba proprie a fost poate una dintre cele mai dificile sarcini din procesul de integrare – pentru ca aproape toti trebuiau sa o ia de la zero, de la nimic! Nu era ca o stafeta care se putea da de la un alergator la altul. R. Moldova are un avantaj in faptul ca si pe un mal si pe altul al Prutului se vorbeste aceeasi limba – R. Moldova poate prelua traducerea legislatiei europene de la Romania – este darul pe care ni-l face si unora si altora limba romana – este o stafeta pe care v-o dau cu bucurie. Este ceea ce pot face eu. In al doilea rand va vom sprijini sub toate aspectele ce tin de diplomatia parlamentara. Nu trebuie sa uitati ca procesul de aderare la Uniunea Europeana este un proces democratic, care implica deciziile parlamentelor nationale din statele membre – cele douazeci si opt de state membre – douazeci si opt de parlamente. In Uniunea Europeana exista stranse legaturi intre parlamentarii dintr-o tara si alta – contactele si discutiile dintre parlamentari din diferite tari sunt o parte esentiala a politicii europene. Prin intermediul parlamentelor, prin intermediul familiilor politice prezente atat in parlamentele nationale cat si in Parlamentul European se iau decizii – noi romanii stim acest lucru din perioada in care doar speram sa devenim o parte a Uniunii Europene. Inca de atunci au fost create niste contacte foarte puternice cu reprezentantii parlamentelor tarilor europene – Germania si Franta, Italia si Spania, Polonia si multe altele. Ca Presedinte al Senatului, va asigur ca voi face totul ca prioritatea numarul 1 pentru diplomatia noastra parlamentara in ce priveste aspectul politicii externe sa fie convingerea tuturor parlamentelor europene ca R. Moldova trebuie primita in Uniunea Europeana. In al treilea rand, si vorbesc tot ca Presedinte al Senatului, va putem pune la dispozitie toata experienta noastra in ce priveste deciziile politice necesare integrarii europene – tot ce tine de reformele care trebuie facute – voi cei din R. Moldova veti putea invata si din ce am facut noi bine, si din ce am gresit. Va fi o onoare pentru mine sa va pot ajuta. Acestea sunt doar lucrurile pe care le pot face eu ca reprezentant al Legislativului. In plan strict parlamentar avem o comisie interparlamentara romano-moldoveana pentru integrare europeana – anul acesta ea a s-a reunit de doua ori (la Bucuresti in iunie si la Chisinau in noiembrie).

Prin aceste actiuni ne apropiem mai mult de Unire? A devenit Unirea cu R. Moldova proiectul national al Romaniei?

Pentru toti romanii drama celui de al Doilea Razboi Mondial este vie – nimic nu ne poate face sa uitam cine suntem – si nici cum s-a ajuns ca acum sa locuim in doua state. Ca si pentru inaintasii nostri unirea ne ramane si noua un ideal – cel mai “scump ideal” cum spune un cantec. Insa este una sa trambitezi vorbe mari care nu au corp si greutate si care suna frumos – dar inselator si mincinos. Unirea romanilor – si va spun acest lucru, inainte de toate ca istoric – a fost o lupta muta, dusa cu abnegatie vreme de secole, in tacere de mii de oameni, a fost dorinta tuturor romanilor din toate pamanturile locuite de romani. Nimeni nu a impus de la Bucuresti ideea Unirii tuturor romanilor – dimpotriva, ideea Unirii a fost impusa Bucurestiului de romanii de peste tot care isi doreau ca natiunea lor sa aiba un singur stat. Unirea nu s-a facut si nu s-a decis la Bucuresti in cabinetul vreunui presedinte, ea a fost decisa de romanii din Transilvania si Banat, care au urmat exemplul dat inaintea lor de cei din Muntenia si Moldova. Si asa se va intampla si acum, nu se poate intampla altfel. Unirea va deveni un proiect national cand romanii de pe ambele maluri ale Prutului vor decide asta – este o decizie care are nevoie de doi – nu de unul. Pentru mine, Crin Antonescu, Presedintele Senatului Romaniei, proiectul national al Romaniei este altul, si anume, R. Moldova in Uniunea Europeana. Eu nu pot vinde iluzii. Mi-as dori insa, si nu o voi ascunde niciodata, ca toti romanii de pe ambele maluri ale Prutului sa isi doreasca Unirea.

Cat de reala este o unire in cadrul Europei Unite? Este o Unire surogat?

Este adevarat ca in cadrul Uniunii Europene granitele conteaza mai putin atunci cand este vorba despre societate, cultura si economie – acesta a fost visul european. In cadrul spatiului european toti europenii suntem uniti. Asa va fi si cand Republica Moldova va deveni o parte a Uniunii Europene. Dar nu este vorba despre acel fel de unire pe care il asteapta romanii de pe ambele maluri ale Prutului. Aceea este o altfel de unire – despre care v-am spus ca are nevoie de decizia romanilor din R. Moldova, in primul rand. Dar trebuie sa fim cu totii constienti de un singur lucru – un lucru pe care trebuie sa ni-l asumam ca realitate prima si ultima – Unirea asa cum ne-o dorim toti nu poate fi posibila decat daca R. Moldova devine si ea o parte a Uniunii Europene, asa cum este Romania in acest moment. Ambele tari in care locuieste natiunea romana trebuie sa fie parte a aceluiasi spatiu inainte de a se realiza unirea. Altfel nu este posibil. Acesta este lucrul care trebuie inteles de catre toti oamenii responsabili, de catre toti unionistii autentici.

Si ce ne poate aduce aceasta unire in cadrul Europei Unite?

As vrea sa fiu foarte clar. Integrarea R. Moldova in Uniunea Europeana este esentiala pentru orice proiect unionist. Si nu am sa mai astept sa ma intrebati “De ce?” Am sa va spun eu: pentru ca aceasta integrare europeana va fi cea care va da greutate si sens, va umple de continut social si mai ales economic, unirea dintre cele doua tari. Aici trebuie sa includem investitiile realizate de romani in R. Moldova – si, de ce nu? – si de investitori din R. Moldova in Romania – un interes crescut exista in ambele sensuri, iar dupa Vilnius, si in perspectiva integrarii europene, apar conditiile realizarii unor proiecte de mai mare amploare, ca cele de pana acum. In cadrul european vom putea dezvolta proiecte de infrastructura – de transport si energie, si asa mai departe – finantate si gandite atat la nivel bilateral, cat si european. Prin integrarea europeana intre Romania si R. Moldova se vor accentua legaturile economice – piata din cele doua tari se va redefini ca piata unei singure natiuni, cu interese economice comune romanilor de pe ambele maluri ale Prutului care vor trebui aparate – economiile din cele doua tari se vor integra intre ele se vor crea lanturi de productie. Fluxurile de marfuri si de bani se vor reorienta legand Romania si R. Moldova in Europa. Toate acestea sunt lucruri care dau sens unirii ele vor produce Unirea. Asa se naste un stat, asa se naste o natiune – de la nivelul economiei si al societatii, nu este nevoie sa vina un politician care sa trambiteze ca are un “proiect national”. Vom avea Unirea cand vom avea o piata care prin logica sa sa fie una.

Sa ne intoarcem la Vilnius. Este un moment istoric, de acord, dar din acest moment nu inseamna ca R. Moldova este o parte a Uniunii Europene. Atunci ce este?

Este inceputul unui alt drum. Si nu trebuie sa va ascund ca va fi un drum greu. Cei care faceau pana acum presiuni asupra voastra sa nu priviti spre Uniunea Europeana vor face presiuni si mai mari. Va trebui sa rezistati! Romania, si sper ca Europa intreaga, vor fi alaturi de voi. Trenul european a venit sa ia si Republica Moldova pentru a o duce in Europa, si este bine ca in acest tren se vorbeste deja romaneste – nu sunteti singuri. Ce inseamna „Vilnius”? „Vilnius” inseamna ca daca R. Moldova doreste cu adevarat sa devina o membra Uniunii Europene, Uniunea Europeana trebuie sa fie gata sa o primeasca – pentru asta este nevoie de sprijinul intregii societati. Oamenii politici de aici de la Chisinau au facut ceea ce a tinut de ei, acum este randul moldovenilor. Este acum nevoie, mai mult ca oricand, ca cetatenii R. Moldova, cei care vor fi principalii beneficiari ai bunurilor aduse de integrarea europeana – libera circulatie in spatiul Uniunii Europene, acces liber pe piata europeana, apararea intereselor de catre Uniunea Europeana – sa fie solidari cu proiectul european.

Sursa foto: gov.ro