Ce se va întâmpla cu dosarul lui Liviu Dragnea, cu termen final înaintea pronunțării deciziei CCR

CCR judecă, miercuri, sesizarea lui Florin Iordache privind completurile specializate în corupție de la instanța supremă. O decizie favorabilă a CCR l-ar putea scăpa de condamnare pe liderul PSD Liviu Dragnea.

Update: Avocații în dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare iau în calcul să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție la termenul din 15 aprilie – care ar trebui să fie ultimul – amânarea pronunțării sentinței până la o decizie a Curții Constituționale privind completurile specializate de 3 judecători de la instanța supremă, a declarat pentru HotNews.ro Adrian Toni Neacșu, avocat în acest dosar. Joi, CCR a amânat pentru 15 aprilie pronunțarea unei hotărâri. O decizie favorabilă a Curții l-ar putea scăpa pe Dragnea de condamnare.

Avocatul Adrian Toni Neacșu a apărat-o în procesul angajărilor fictive pe Bombonica Prodan, fosta soție a lui Liviu Dragnea, iar acum o reprezintă pe Olguța Șefu, fost director executiv adjunct al Direcției pentru Protecția Copilului Teleorman. Alături de avocații lui Liviu Dragnea, el a cerut instanței supreme desființarea sentinței de condamnare și rejudecarea procesului în fond, invocând o nulitate absolută pe motiv că dosarul ar fi trebuit judecat de un complet specializat în cauze de corupție. Adică exact același motiv pe care vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, l-a invocat ulterior în sesizarea către Curtea Constituțională – lipsa completurilor specializate pe fapte de corupție. Se face referire la articolul 29, alineatul (1) din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie: “Pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie completuri specializate”.

Avocatul Toni Neacșu a explicat pentru HotNews.ro impactul unei decizii a CCR asupra procesului lui Dragnea, ce efect ar putea avea amânarea pronunțării CCR și ce se va întâmpla mai departe cu acest proces.

CCR a amânat pentru 19 aprilie pronunțarea unei decizii, în timp ce următorul termen în procesul lui Dragnea este în 15 aprilie. Teoretic, atunci ar trebui să fie ultimul termen al procesului, la care să fie audiați ultimii doi inculpați – Liviu Dragnea și Olguța Șefu. După acest termen, instanța supremă (completul de 5 judecători) ar urma să pronunțe sentința definitivă.

“Am fost anunțat de instanță că este posibil ca în 15 aprilie să fie ultimul termen de judecată. La acest terme mai sunt de audiat doi inculpați în acest dosar – Liviu Dragnea și Olguța Șefu, după care se încheie administrareea probelor, adică ar urma pronunțarea deciziei definitive. Însă, instanța ne mai poate da un termen pentru a ne formula concluziile, iar noi avocații mai putem invoca cereri”, a declarat avocatul.

El spune că avocații apărării iau în calcul să ceară instanței supreme, la termenul din 15 aprilie, să amâne pronunțarea sentinței până la o decizie a Curții Constituționale pe tema completurilor specializate de 3 judecători.

“În principiu, putem cere un termen pentru a se pronunța Curtea Constituțională, pentru că este o legătură direct între acest proces și decizia CCR. Invocăm faprul că decizia CCR ar putea avea efect direct asupra excepției invocate în dosar – am invocat o cerere similară în instanță, adică desființarea deciziei de condamnare de la instanța de fond, pe motiv că nu a fost pronunțată de un complet specializat în fapte de corupție. S-ar putea justifica acordarea unui nou termen în instanță pentru a se pronunța Curtea Constituțională. Instanța poate admite sau respinge o astfel de cerere. Eu, personal, iau în calcul o astfel de cerere către instanță”, a explicat Adrian Neacșu.

De asemenea, el spune că o decizie a CCR de constatare a unui conflict constituțional ar avea efect doar asupra dosarelor soluționate de completurile de 3 și aflate încă în curs de judecare, în apel, așa cum este ;i dosarul lui Liviu Dragnea. Potrivit avocatului, există doar în jur de 10 astfel de dosare.

“Dacă CCR pronunță o hotărâre de constatare a conflictului constituțional, așa cum s-a cerut, aceasta va avea efect doar asupra dosarelor care se află încă în apel și au fost soluționate de completurile de 3 în fond. Înseamnă un număr foarte mic de dosare – în jur de 10. Efectul direct este influențarea acestui număr mic de dosare. Doar dacă Guvernul sau Parlamentul ar da o ordonanță, respectiv o lege care să modifice cadrul legislativ actual, doar atunci s-ar pune probleme și celorlalte dosare de corupție cu decizie definitivă”, a adăugat avocatul.

Pentru ce este judecat și condamnat în primă instanță Liviu Dragnea

Dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman (DGASPC) Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare, a fost amânat pe parcursul mai multor termene de judecată, începând din septembrie 2018, în urma controverselor referitoare la constituirea completurilor de cinci judecători.

Precedentul termen în acest dosar a fost în 18 martie, când ar fi trebuit audiat Liviu Dragnea, dar acesta a cerut și obținut o nouă amânare din motive medicale, el fiind internat la o clinică privată după ce a acuzat dureri de spate.

În 21 iunie 2018, un complet de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul ce viza angajarea fictivă a două angajate – Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica – la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman.

Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, lucrând de fapt activitatea la PSD Teleorman.

DNA arată că, în calitate de preşedinte al Consiliului Județean Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman și ar fi determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată la DGASPC Teleorman. Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.

În motivarea deciziei de condamnare, magistraţii instanței supreme notează că liderul PSD “a adoptat o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute”. De asemenea, magistrații arată în motivare că, prin influenţă şi putere, Dragnea a determinat-o pe fosta directoare a DGASPC Floarea Alesu să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu.

Știre inițială

Avocații lui Dragnea în procesul angajărilor fictive, în care a primit trei ani și jumătate de închisoare, au cerut desființarea sentinței și rejudecarea dosarului invocând tocmai acest motiv – procesul nu a fost judecat în prima instanță de un complet specializat.

După ce Tudorel Toader pare că a rezistat presiunilor PSD de a da ordonanțele de urgență cu dedicație pentru Liviu Dragnea – pentru modificarea Codurilor penale și contestația în anulare pe decizii definitive ale instanței supreme – liderul PSD își joacă ultima carte la Curtea Constituțională.

CCR a fost sesizată prin Florin Iordache, pe care Liviu Dragnea l-a lăsat pentru o săptămână președinte la Camera Deputaților. Această contestație se judecă miercuri la Curte, iar peste câteva zile, adică în 15 aprilie, este ultimul termen în procesul lui Dragnea. După această dată, instanța rămâne în pronunțare, adică sentința definitivă ar urma să fie dată cel târziu în luna mai.

Prin urmare, decizia Curții Constituționale este capitală pentru Liviu Dragnea – sentința în procesul angajărilor fictive în care șeful PSD a fost condamnat în primă instanță la 3 ani și 6 luni cu executare ar putea fi desființată, dosarul reluat de la zero, iar între timp faptele se pot prescrie.

În sesizarea depusă la CCR, este invocat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pe Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, pe tema completurilor specializate.

Mai exact, Iordache susține în sesizare că toate procesele de corupție din prima instanță de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi trebuit judecate de completuri specializate în fapte de corupție. Este invocat articolul 29, alineatul (1) din Legea 78/2000: “Pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie completuri specializate”.

Aceleași argumente sunt folosite și de avocații lui Liviu Dragnea în procesul angajărilor fictive, în care liderul PSD a fost condamnat de un complet de 3 judecători de la ICCJ la trei ani și jumătate de închisoare.

Avocații solicită desființarea sentințelor penale din 21 iunie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în acest dosar și rejudecarea cauzei de către un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție.

O decizie prin care CCR ar constata un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pe Legea 78/2000 ar putea însemna reluarea de la zero a procesului angajărilor fictive și prescrierea faptelor. Dragnea este acuzat că, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, ar fi dat ordin subalternilor ca două secretare de la PSD să fie angajate la Direcția pentru Protecția Copilului și să ia salariu, deși nu mergeau la serviciu, ci lucrau la PSD. O astfel de hotărâre a CCR ar putea însemna rejudecarea a sute de dosare.

Sursa foto: realitatea