ICCJ l-a condamnat pe Liviu Dragnea în dosarul DGASPC Teleorman! Primele condamnări au fost pronunțate

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) sunt aşteptaţi să pronunţe joi decizia în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, în care DNA a cerut condamnarea liderului PSD, Liviu Dragnea, la şapte ani şi jumătate de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu şi la doi ani şi jumătate pentru instigare la fals intelectual, informează News.ro.

Update 11: Liviu Dragnea, acuzat de fals intelectual, a fost achitat, în unanimitate, de judecătorii ICCJ. Însă, Liviu Dragnea a fost condamnat, cu majoritate, la 3 ani și 6 luni pentru instigare la abuz în serviciu. În același timp, pedeapsa a fost contopită cu cu cea de 2 ani din dosarul Referendumul, urmând să execute 3 ani și 6 luni de închisoare. Decizia nu este definitivă. Sentința a fost dată cu majoritate, unul dintre judecători fiind de părere că Dragnea trebuie achitat, ținând cont de Decizia 405 a Curții Constituționale, care a eliminat abuzul în serviciu din Codul Penal.

Update 10: Adriana Botorogeanu, fosta secretara PSD: abuz in serviciu – condamna la 2 ani. Fals intelectual 1 an. Contopeste si aplica 2 ani de închisoarea cu suspendare.

Update 9: Anisa-Niculina Stoica, fosta secretară PSD: fals intelectual: condamnă la 3 luni. Abuz în serviciu: un an. Contopește și decizia e de un an de închisoare cu suspendare.

Update 8: Nicușor Gheorghe, fost șef serviciu in cadrul DGASPC Teleorman: fals intelectual, condamnă la 3 luni închisoare. Abuz în serviciu, un an de închisoare. Pedeapsa finală: 1 an cu suspendare.

Update 7: Claudiu Balaban, fost sef serviciu in cadrul DGASPC Teleorman: abuz în serviciu, condamnă la 3 ani, fals intelectual 1 an. Contopeste si condamna la 3 ani cu suspendare.

Update 6: Bombonica Prodana, fosta sotie a lui Liviu Dragnea: încetează procesul penal pe abuz, amenda de o mie de lei, amenda administrativă nu o scapă de acuzații.

Update 5:  Valentina Marica, fost sef serviciu in cadrul DGASPC Teleorman: inceteaza procesul penal pentru fals intelectual datorită prescripției. E condamnată pentru  abuz in serviciu la 3 ani de închisoare cu suspendare. Trebuie menționat că la fel ca Marica, și Liviu Dragnea are o acuzație de fals intelectual.

Update 4: Ionel Marineci, fost sef serviciu in cadrul DGASPC Teleorman: 3 ani de închisoare cu suspendare.

Update 3: Olguta Sefu, fost director executiv adjunct DGASPC Teleorman: abuz în serviciu, 3 ani de condamnare și un an pentru fals intelectual. Se contopește la 3 ani de închisoare cu suspendare. Un judecător a făcut opinie separată în cazul acuzației de abuz în serviciu, în sensul achitării.

Update 2:  Alături de Dragnea, în dosar au mai fost judecate 10 persoane. Rodica Milos, fost director executiv adjunct DGASPC Teleorman: 3 ani de închisoare cu suspendare. Un judecător a făcut opinie separată de circumstanțe atenuante.

Update 1: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunțat o primă decizie în dosarul DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, în legătură cu angajarea la DGASPC Teleorman a două persoane, care de fapt lucrau pentru organizaţia PSD.

”Respinge cererile de schimbare a încadrării juridice.”, au anunțat judecătorii.

Floarea Alesu, fost director general DGASPC Teleorman, a fost condamnat la un an și 6 luni. Fals intelectual: 5 luni. Anulează suspendarea de 3 ani în altă cauză. Contopește și dispune condamnare de 3 și 7 luni și 20 zile.

Știre inițială

De asemenea, procurorii au cerut anularea suspendării condamnării de doi ani în dosarul Referendumul. Liviu Dragnea şi-a susţinut “cu tărie” nevinovăţia în instanţă, spunând că nu a comis niciuna dintre presupusele fapte pe care “DNA le-a aruncat în rechizitoriu”. Până acum, magistraţii instanţei supreme au amânat de două ori pronunţarea sentinţei în cazul preşedintelui PSD. 

Decizia în acest dosar era aşteptată în 29 mai, când ICCJ a amânat pronunţarea pentru 8 iunie, cu o zi înaintea mitingului PSD pentru “apărarea democraţiei şi a statului de drept”. În 8 iunie, magistraţii au dispus o nouă amânare, pentru 21 iunie. 

Decizia instanţei supreme nu va fi definitivă, putând fi atacată la completul de 5 judecători. Liderul PSD, Liviu Dragnea, declara, în 10 iunie, la Antena 3, referitor la amânarea pronunţării deciziei în dosarul în care este judecat pentru instigare la abuz în serviciu, că şi înaintea primei amânări, şi înaintea celei de a doua amânări, avocaţi cu care nu are legătură au depus “nişte concluzii”, iar judecătorii nu au avut timp să le studieze. “Eu ştiu că şi înainte de prima amânare, şi înainte de a doua, au fost depuse nişte concluzii din partea unor avocaţi cu care nu am nicio legătură. Pentru că au fost puse cu o zi înainte, judecătorii nu au avut timp să analizeze aceste concluzii care erau noi. Eu asta ştiu”, declara Dragnea. 

În 15 mai, când au avut loc pledoariile finale la ICCJ, Liviu Dragnea spunea că şi-a afirmat ”cu tărie” nevinovăţia pentru că nu a comis niciuna dintre faptele ”pe care DNA le-a aruncat în rechizitoriu”. Întrebat ce părere are despre pedeapsa de şapte ani şi jumătate de închisoare solicitată de procurori, Dragnea a spus: ”DNA-ul pentru mine vrea pe viaţă”. ”Pentru noi cei care suntem târâţi în aceast proces este o experienţă de viaţă pe care nu şi-o doreşte nimeni şi pe care nu o doreşti nici la duşmani. Sunt oameni care au fost acolo în sală şi care au vieţile distruse, au psihicul distrus”, a spus Liviu Dragnea.

Liderul PSD a fost audiat la instanţa supremă în 21 martie, timp de aproximativ două ore şi a susţinut că fostul director executiv al Direcţiei Floarea Alesu, dar nici altcineva, nu l-a informat vreodată că cele două angajate nu ar merge la serviciu şi că ar încasa salariul fără să muncească. El a negat, de asemenea, că ar fi discutat cu Floarea Alesu despre organigrama DGASPC, spunând că organigrama şi rectificările bugetare ale instituţiei aveau proceduri riguroase, iar competenţa era a Consiliului Director. 

Liderul PSD a mai spus că din cei aproape 2.000 de oameni angajaţi în instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Teleorman foarte mulţi erau din cadrul PSD şi de la alte partide politice, iar atunci se întreabă firesc dacă ar fi trebuit să se intereseze de fiecare angajat membru PSD dacă merge la serviciu: “Eu mă întreb firesc – ar fi trebuit să mă interesez de fiecare angajat membru PSD dacă merge la serviciu? Eu nu merg nici acum în fiecare zi la sediul de partid. Nici atunci. Eu ajungeam la sediul de partid cam la două săptămâni. Au fost perioade în care nu ajungea niciunul câte o lună. Când noi aveam Birou Permanent judeţean însemna că veaneau toţi membrii, şoferii, primarii, consilieri judeţeni, multă lume”. 

Liviu Dragnea a fost confruntat în instanţă cu fosta directoare a DGASPC Teleorman, Floarea Alesu. Ea a susţinut în faţa magistraţilor că l-a informat pe Liviu Dragnea imediat ce a aflat că cele două angajate care lucrau şi la PSD nu veneau la serviciu, la DGASPC, deşi primeau salariu, că a avut mai multe discuţii cu el despre cele două şi că liderul PSD i-ar fi spus să mai aibă răbdare pentru că situaţia se va rezolva şi să îi pună la muncă pe ceilalţi angajaţi. Liderul PSD a negat toate aceste acuzaţii, susţinând în instanţă că nu a avut nicio discuţie cu fosta directoare a DGASPC.

La finalul procesului, Dragnea a spus că încearcă să înţeleagă de ce a fost trimis în judecată fără nicio probă, ci doar în baza unor “bârfe spuse la un şpriţ” şi a susţinut că a rămas “ţinta DNA”: “Aş vrea să închei, domnule preşedinte. Aşa cum am spus de la început, am citit dosarul, rechizitoriile, declaraţiile. Încerc să înţeleg de ce am fost trimis în judecată fără nicio probă, doar pe nişte declaratii, nişte feelinguri, nişte bârfe spuse la un şpriţ. Nu am reuşit să înţeleg. Ce să mai spun, am rămas şi sunt ţinta DNA-ului”. 

Procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman, a fost reluat de la zero de către ICCJ în 3 octombrie 2017, când la instanţă a fost prezent şi liderul PSD. La sosirea la ICCJ, Dragnea a fost aşteptat de un grup de contestatari care au agitat cătuşe şi au strigat “La puşcărie!”, iar la plecare a fost aşteptat de mai multe persoane aduse de către Codrin Ştefănescu.

În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman.

Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. “În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, susţine DNA. 

Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefii din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului. 

La cererea Bombonicăi Prodana, care a invocat o excepţie de neconstituţionalitate, instanţa supremă a sesizat Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu. CCR a decis că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, precizând că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Ministerul Justiţiei a anunţat că, urmare a deciziei CCR, infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric.

Sursa foto: realitatea