DEZVALUIRILE lui CRISTI BORCEA! FRAGMENTE MEMORABILE din cartea scrisa de fostul dinamovist

Dupa ce a fost inchis in urma unei pedepse cu care s-a ales in „DOSARUL TRANSFERURILOR”, CRISTI BORCEA are sanse mici sa ajunga in libertate dupa ce a fost acuzat si de mituirea unei judecatoare.

Viata lui CRISTI BORCEA ar putea reprezenta subiectul unui roman. Dar cu conditia sa nu fie scris chiar de erou, asa cum s-a intamplat cu “Am fost presedintele unui vis: Dinamo Bucuresti”. Lucrarea are 150 de pagini, este tiparita pe o hartie foarte buna, intalnita la revistele glossy, si reprezinta o combinatie de povestioare despre inceputurile lui CRISTI BORCEA in fotbal si teoriile fostul oficial dinamovist despre ceea ce inseamna marketing sportiv, informeaza postul B1 Tv.

In inceputul cartii, CRISTI BORCEA motiveaza alegerea temei. „Singurul raspuns care imi vine in minte, sincer, in acest moment, este <<fotbal>>. De la fotbal, de la cel mai frumos sport lasat de Dumnezeu pe pamant, de la cel mai diabolic joc scapat de Lucifer in Infern”. Lecturarea cartii semnate de CRISTI BORCEA nu este costisitoare, deoarece dureaza doar cateva ore si ii ofera cititorului raspunsuri la multe intrebari simple.

CITESTE SI: CRISTI BORCEA A LUAT O DECIZIE RADICALA IN PRIVINTA SOTIEI SALE, ALINA VIDICAN

Ce este fotbalul pentru CRISTI BORCEA?

“Un exercitiu sportiv superb, cu 11 protagonisti, excelent sincronizati, ce implica un efort uneori supraomenesc, sclipiri de geniu, coordonare matematica si, nu de putine ori, gratia pe care ti-o da numai talentul Dumnezeiesc”. Nici macar Cornel Dinu n-ar putea face o descriere mai frumoasa.

De ce tine CRISTI BORCEA cu Dinamo

“Am crescut intr-un bloc de pe Strada Buhusi, din Macaralei si, cand eram mic, visam sa ma fac militian. De aici a plecat si pasiunea asta nebuna pentru Dinamo. Nu concepeam sa tin cu alta echipa”.

Cariera de fotbalist a lui CRISTI BORCEA

“Am spus de multa ori ca, la inceputul carierei mele, nu eu am cochetat cu fotbalul, ci el s-a jucat cu mine. M-a lasat sa-mi consum pasiunea de copil, dupa care mi-a dat drumul in viata, sa-mi invat lectiile. Iar atunci cand a simtit ca sunt pregatit, fotbalul m-a chemat, din nou, la el”.

Cum s-a angajat CRISTI BORCEA la butelii

“In 1990 mi-am dat seama ca trebuia sa fac ceva mai mult decat faceam. Dincolo de nebunia cu fotbalul, cu antrenamente, de dupa-amiezele petrecute in galeria lui Dinamo, de alergatura cu filmele, simteam nelinistea mea de a face ceva mai mult. Simteam ca ma duce capul, simteam ca pot. Cu ajutorul prietenului meo de-o viata, Costel Rizescu, m-am angajat la butelii. Munceam cat era ziua de lunga, nu aveam odihna, nici casa si nici masa, dar recompensa era pe masura. Si, mai mult decat banii, cel mai mult a contat ce am invatat in aceasta perioada. Acesti ani au fost, de fapt, piatra de temelie a educatiei mele de om de afaceri. La vremea aceea orice greseala, orice procent in minus fata de gestiune te putea costa libertatea pe o perioada nedeterminata. In primele luni ale lui ’90 am inchiriat un stand undeva pe la Piata Scanteii si am inceput sa aduc de la Alba-Iulia, pe „filiera” Talnar, pantofi de la „Ardeleana”, bibelouri, covoare si cafea „Nova Brasilia”. Aveam seri cand plecam acasa si cu doua mii de dolari”.

CITESTE SI: TELENOVELELE SUNT PISTOL CU APA! CEEA CE I-A CERUT BORCEA SOTIEI ALINA VIDICAN ESTE INCREDIBIL

Cariera lui CRISTI BORCEA la Dinamo

“Se poate spune ca anul 1992 a fost ultimul dintr-un sir care au adus echipei din Stefan cel Mare rezultate exceptionale. Era anul in care titlul ajungea pentru a 14-a oara in vitrina dinamovistilor, dupa un sezon extraordinar – 34 de meciuri si nici o infrangere. De aici a urmat o perioada pe care cei mai multi dinamovisti incearca sa nu si-o aminteasca. Cert este ca anul 1995 gaseste echipa aproape de colaps, macinata de probleme financiare, pe locul 12 in campionat. A fost anul in care mi-am inceput activitatea la Dinamo. A fost momentul in care mi s-a oferit ocazia sa fac mai mult decat sa-mi sustin echipa din tribuna, din mijlocul galeriei. Clipa in care am hotarat ca imi voi dedica toate resursele readucerii clubului in locul pe care il merita. Veneam la un club cu o istorie demna de manuale, care daduse fotbalului romanesc jucatori de talie mondiala. Veneam, insa, intr-o organizatie care se zbatea sa supravietuiasca, aflata, ca toate societatea, de altfel, in tranzitie. O tranzitie care lasase sportul fara bani si pusese Ministerul de Interne in fata unei dileme crunte – pastram sau nu echipa? Nu sunt si nici nu am avut vreodata pretentia ca am fost salvatorul clubului. Am ridicat Dinamo luptand cot la cot cu oameni exceptionali, care au crezut in mine, care au avut determinarea de a se darui cu totul acestei cauze. Cornel Dinu, Petre Buduru, Mircea Stoenescu sunt doar cativa dintre cei care au pus Dinamo mai presus de sanatate si de linistea lor. Am fost pionieri din multe puncte de vedere in fotbalul romanesc. Am avut curajul sa incercam lucruri la care ceilalti conducatori de cluburi nici macar nu indrazneau sa se gandeasca. Am pierdut si am castigat, deopotriva. Ce ramane, insa, este istoria acestui club si sunt rezultatele echipei. Toate acestea sunt povestea vietii mele, materializarea visurilor mele”, potrivit unor surse citate de B1 Tv.

Sursa foto: sport