Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au cerut, joi, avizul Senatului pentru inceperea URMARIRII PENALE a fostului vicepremier GABRIEL OPREA, acuzat de UCIDERE din CULPA in cazul mortii politistului BOGDAN GIGINA, informeaza televiziunile de stiri.
Cererea DNA este legata de moartea agentului de politie BOGDAN GIGINA, in seara de 20 octombrie 2015, in jurul orei 19.00, intr-un accident de circulatie. BOGDAN GIGINA facea parte din escorta care il insotea pe GABRIEL OPREA. Cererea DNA a fost transmisa procurorului general, care o va inainta Senatului. La cerere au fost atasate referatul intocmit de procurorii DNA precum si un numar de 18 volume cuprinzand copii ale dosarului de urmarire penala, se arata intr-un comunicat al DNA.
Dosarul a fost deschis dupa ce agentul de politie BOGDAN COSMIN GIGINA si-a pierdut viata intr-un accident de motocicleta, in seara de 20 octombrie 2019, in jurul orei 19, in timp ce deschidea coloana oficiala a fostului vicepremier si ministru de Interne GABRIEL OPREA. “La momentul producerii accidentului, ministrul GABRIEL OPREA se deplasa catre locuinta sa situata in cartierul Cotroceni”, se arata in comunicatul DNA.
Procurorii mai spun ca din probele administrate pana acum rezulta ca, “incalcand dispozitiile legale care reglementeaza insotirea demnitarilor”, GABRIEL OPREA ar fi “dispus pentru sine sa beneficieze de insotire cu echipaje de politie rutiera cu titlu permanent”, si ar fi decis ca echipajele respective sa cuprinda atat o masina, cat si o motocicleta de la Politia Rutiera.
Mai mult, “au fost desemnati lucratori care aveau atributii exclusive de insotire a ministrului, intr-o structura permanenta care presupunea asigurarea concomitenta a 3 politisti pentru fiecare post (doua schimburi si o rezerva) “, se mai arata in comunicatul DNA. “Lucratorii erau permanent la dispozitia ministrului, asteptand-l dupa fiecare deplasare in imediata apropiere a destinatiei. (…) GABRIEL OPREA realiza in medie aproximativ cinci deplasari zilnice pe parcursul carora era insotit de echipaje ale politiei rutiere.
Numarul total al acestor misiuni este de aproximativ trei ori mai mare decat cele realizate in aceeasi perioada pentru insotirea presedintelui Romaniei si de aproximativ doua ori mai mare decat cel corespunzator prim-ministrului, demnitari indreptatiti la insotire permanenta conform prevederilor legale”, mai sustin procurorii DNA. In plus, din datele obtinute acestia au ajuns la concluzia ca fiecare deplasare a lui GABRIEL OPREA impunea folosirea unui numar semnificativ de agenti si perturbarea traficului.
“De exemplu, in seara de 20 octombrie 2015, cand s-a produs accidentul, dispozitivul a fost format din 27 de politisti aflati in intersectiile de pe traseu”, se mai arata in comunicatul DNA, procurorii subliniind totodata faptul ca “manevrele de dirijare nu urmareau optimizarea circulatiei, ci reducerea timpului de deplasare a demnitarului”.
Ei mai sustin ca GABRIEL OPREA a profitat de autoritatea pe care functia de ministru de Interne i-o conferea asupra functionarilor publici din cadrul acestui minister si “a determinat atat insotirea sa permanenta cu echipaje ale politiei rutiere, cat si modalitatea de formare a acestor echipaje”. Tot GABRIEL OPREA ar fi decis folosirea unei motociclete ca antemergator, care permitea deplasarea coloanei cu o viteza mai mare, dar totodata “implica un risc suplimentar”.
“GABRIEL OPREA este cel care a determinat, prin incalcarea dispozitiilor legale mentionate, prezenta victimei Gigina Bogdan-Cosmin ca motociclist intr-o coloana oficiala, imprejurare in care acesta a decedat.
In ceea ce priveste cauza accidentului de circulatie constand in viteza de deplasare (84 de km/h) si neadaptarea acesteia la conditiile meteorologice, din probele administrate pe parcursul urmaririi penale rezulta indicii rezonabile ca aceasta cauza a fost determinata de catre ministrul de interne GABRIEL OPREA (…) Acesta era singurul in masura sa solicite marirea vitezei de deplasare dincolo de depasirea limitei de siguranta”, se arata in comunicatul DNA.
Procurorii spun ca GABRIEL OPREA ii obliga pe politistii rutieri sa ajunga intr-un anumit timp bine determinat in intersectii, acesta fiind motivul pentru care BOGDAN GIGINA a fost nevoit sa accelereze, imprejurare in care s-a produs accidentul soldat cu moartea lui. In vederea sustinerii acuzatiilor, procurorii au administrat inclusiv doua expertize criminalistice si o expertiza tehnica.
Sursa foto: realitatea
“După ce s-a îmbolnăvit fix când un corp de control scotocea prin dulapurile CFR Călători Cluj, Vasile Secară a fost “uns” în funcţia de director CFR Călători la nivel naţional. Nu au contat neregulile găsite la Cluj, ci au fost mai puternice “pârghiile trandafirii” de care Secară s-a ajutat să ajungă în top. La Cluj, Secară se poate mândri cu un contract de închiriere încheiat între CFR Călători Cluj și SC Energobit care a fost prelungit cu de la sine putere de către directorul Secară, care nu a mai organizat o licitație, iar cei de la Energobit au ocupat mai mult decât terenul respectiv şi l-au şi intabulat.
Pe vremea comuniştilor, Vasile Secară a fost secretar de partid al complexului CFR Cluj. După anii 90, a devenit pesedist şi inginer şef în gara clujeană, apoi şef adjunct de staţie şi şef de gară. În momentul de faţă, la Vasile Secară au rămas neschimbate cel puţin două caracteristici: PSD şi şefia. Înainte de Paşte in 2014 , clujeanul a fost numit şef la CFR Călători în noua structură de conducere a companiei.
Cu toate acestea, el a plecat de la conducerea CFR Călători Cluj în urma unor controale făcute de CFR CALATORI SA şi Ministerul Transporturilor. În timpul unuia dintre aceste controale, Vasile Secară s-a îmbolnăvit brusc şi a intrat în concediu medical. Mai amuzant este şi că verificările respective s-au “îmbolnăvit”, iar rezultatele lor nu au mai fost date publicităţii.
Un audit degeaba
Timp de mai bine de 10 ani la conducerea regionalei clujene a CFR Călători a fost menţinut Vasile Secară, iar demiterea lui a venit ca urmare a mai multor controale venite de la CFR CALATORI SA şi Ministerul Transporturilor. Conform unor informaţii, cireaşa de pe tortul fostului director Secară ar fi un contract de închiriere încheiat între CFR Călători Cluj și SC Energobit care a fost prelungit cu de la sine putere de către directorul Secară, care nu a mai organizat o licitație, iar cei de la Energobit au ocupat mai mult decât terenul respectiv şi l-au şi intabulat. Spre exemplu, unul dintre lucrurile care i se pot reproşa fostului director este faptul că, dacă anul trecut, CFR Călători Cluj a avut alocate fonduri în valoare de 543.000 de lei, a reuşit să cheltuiască 300.000 de lei.
Reprezentanţii CFR de la Bucureşti au fost extrem de lacunari în ceea ce priveşte motivul controalelor, iar conform raportului de audit pe anul trecut, principalele nereguli depistate au constat în “- nereguli privind pregătirea tehnică a trenurilor de călători;- deficiențe privind respectarea și punerea în practică a ordinelor, dispozițiilor , instrucțiilor, reglementărilor în vigoare;- neconformități privind efectuarea controalelor la nivelul organelor cu sarcini de îndrumare și control din cadrul SRTFC Cluj, superficialitate privind întocmirea notelor de constatare și a rapoartelor de remediere;- aspecte privind nerespectarea programului de lucru și a disciplinei în serviciu; – nereguli privind repararea și întretinerea în exploatare a materialului rulant. În urma neregulilor constatate cu ocazia acestor controale s-au luat o serie de măsuri organizatorice, de remediere a neconformităților sau de tratare disciplinară a personalului vinovat, funcție de gravitatea faptelor”, se arată în raportul de audit pe anul 2012 al CFR Călători.
Milioane de euro “trimise cu nașul” la CFR Calatori Cluj.
Însă, aceste probleme pentru care regionala condusă de Vasile Secară a fost cercetata cercetată de oficiali din cadrul CFR CALATORISA nu au apărut acum. “Învârtelile” mai mici sau mai mari făcute de șefii clujeni ai acestei instituții se știu de ani buni însă, se pare, ordinul de schimbare a venit abia acum.
Spre exemplu, conform unui raport oficial al Curții de Conturi, se știa că la CFR Cluj se fac afaceri cu terenuri. Conform raportului respectiv, la CFR Cluj prejudiciul a fost constant prin neînregistrarea în evidenţa contabilă a contravalorii terenurilor din patrimoniu, deşi acestea au fost evaluate.
Tot la CFR Calatori Cluj, inspectorii Curţii de Conturi au descoperit că managerii nu au evaluat şi nu au înregistrat în evidenţa contabilă terenurilor în suprafaţă de 167.453 m.p.
La nivel naţional s-a descoperit că cei de la CFR au cheltuit ilegal 13,4 milioane de euro. La CFR Cluj, prejudiciul a fost constatat prin neînregistrarea în evidenţa contabilă a contravalorii terenurilor din patrimoniu, deşi acestea au fost evaluate.
Un teren pierdut în gară
Controlul făcut la CFR Călători Cluj a survenit ca urmare a faptului că prin intermediul directorului Vasile Secară, CFR Călători Cluj a încheiat în 2008 un contract de închiriere pe cinci ani cu firma clujeană Energobit pentru un teren aflat în Jibou.
După expirarea celor cinci ani, contractul a fost prelungit pentru încă alți cinci, fără ca Secară să mai ceară aprobarea SNTFC București și fără a mai face o licitație pentru terenul respectiv. Problema s-a “îngroșat” atunci când cei de la Energobit și-au extins halele și pe o parte de teren care nu intra în contractul de închiriere. Când juriştii CFR au început procedurile de intabulare a terenului respectiv, lucrurile s-au complicat pentru că o parte din teren era ocupat de firma clujeană, lucru posibil cu acordul și diligențele făcute de Vasile Secară la șefii CFR din zona Jiboului.”