DNA propune ca ELIBERAREA CONDITIONATA sa fie posibila doar dupa recuperarea PREJUDICIULUI

Procurorul-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a sesizat conducerea Parchetului General cu analizarea oportunitatii promovarii unui Recurs in Interesul Legii (RIL) in materia dispozitiilor liberarii conditionate, in care arata ca aceasta trebuie sa se aplice doar daca persoana condamnata a achitat prejudiciul, anunta Agerpres.

DNA solicita Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie aplicarea unitara a legii si arata ca “examinarea jurisprudentei nationale existente a evidentiat orientari ce releva caracterul neunitar al acesteia”, potrivit unui raspuns comunicat vineri de Directia Nationala Anticoruptie agentiei Agerpres. 

“Unele instante, analizand legea aplicabila si avand in vedere succesiunea mai multor legi penale (…) ce instituie obligatia de aplicare a legii penale mai favorabile, precum si decizia Curtii Constitutionale nr. 265/2014 si avand in vedere ca institutia liberarii conditionate constituie o modalitate de executare a unei parti din pedeapsa inchisorii, au considerat ca analiza cererii de liberare conditionata trebuie sa aiba in vedere legea penala mai favorabila, indiferent ca legea penala mai favorabila a fost avuta in vedere si la condamnare si indiferent de legea avuta in vedere la momentul inceperii executarii pedepsei. Alte instante (…) au considerat ca pedeapsa pronuntata si aplicata trebuie sa aiba in vedere dispozitiile codului penal sub imperiul carora s-a aplicat pedeapsa”, arata DNA.

De asemenea, argumentele existente in cuprinsul unor hotarari judecatoresti pleaca de la premisa ca obiectivul principal al procedurii in care se realizeaza analiza cererii de liberare conditionata este ca un condamnat sa beneficieze la liberarea conditionata de cele mai favorabile conditii, indiferent de legea avuta in vedere la momentul inceperii executarii pedepsei, formularii cererii de liberare conditionata sau al condamnarii definitive, subliniaza DNA:

“Exprimandu-ne opinia, consideram ca legea penala avuta in vedere la momentul cererii de liberare conditionata ar trebui sa se refere la dispozitiile in vigoare in raport cu data formularii cererii. In succesiunea legilor penale constatam ca de la data savarsirii infractiunii, cand ia nastere raportul juridic penal de conflict si pana la incetarea sau stingerea acestui raport, prin executarea sau considerarea ca executata a pedepsei aplicate, pot interveni una sau mai multe legi penale, iar legea aplicabila este legea penala mai favorabila.”

DNA considera ca eliberarea conditionata nu reprezinta un drept al condamnatilor, ci “doar o vocatie pe care o au, prin vointa legiuitorului, toti condamnatii dupa ce au executat fractiunile de pedeapsa stabilite de lege si indeplinesc conditiile exprese”, iar dispozitiile din codul penal in vigoare prevad in mod expres ca liberarea conditionata poate fi dispusa daca cel condamnat a executat fractia si daca a indeplinit integral obligatiile civile: “Considerate a fi mai severe aceste conditii, nu sunt aplicate de catre unele instante, nici in situatia in care condamnarea definitiva s-a dispus prin aplicarea dispozitiilor din noul cod penal, care la momentul condamnarii reprezentau legea penala mai favorabila. Asa fiind, in astfel de situatii, dispozitiile Curtii Constitutionale privind aplicarea globala a legii penale mai favorabile nu se mai regasesc. Practic, o astfel de interpretare determina impartirea aplicarii dispozitiilor legale in mai multe categorii.”

Procurorul sef al DNA a criticat dur, in trecut, activitatea ANAF si a Ministerului Finantelor, pe care le-a acuzat de performante slabe in ceea ce priveste recuperarea prejudiciilor din dosarele de coruptie.

De asemenea, Laura Codruta Kovesi a sugerat ca, daca cele doua institutii nu pot executa bunurile sechestrate de la persoanele condamnate pentru coruptie, ar putea renunta la aceasta sarcina, care ar putea fi preluata de Ministerul Justitiei.

Sursa foto: REALITATEA