Documentar – 75 de ani de la ULTIMATUMUL SOVIETIC ADRESAT ROMANIEI

La 26 iunie 1940, ambasadorul Romaniei in Uniunea Sovietica, GHEORGHE DAVIDESCU, a fost convocat de ministrul sovietic de externe Veaceslav Molotov, care i-a inmanat un ULTIMATUM privind retragerea Romaniei din BASARABIA. Acest gest politic sovietic isi are originile in tratatul de neagresiune semnat intre Germania nazista si URSS la 23 august 1939.

La 23 august 1939, cu doar o saptamana inaintea izbucnirii celui de-Al Doilea Razboi Mondial, era semnat, la Moscova, Pactul de neagresiune sovieto-german, cunoscut si ca Pactul RIBBENTROP-MOLOTOV, de ministrii de externe ai Germaniei si ai Uniunii Sovietice, Joachim von Ribbentrop, respectiv Veaceslav Molotov. Pactul de neagresiune era insotit de un Protocol aditional secret care continea o referire expresa la teritoriile romanesti: ”In privinta Europei Sud-Estice, partea sovietica accentueaza interesul pe care-1 manifesta pentru Basarabia. Partea germana isi declara totalul dezinteres politic fata de aceste teritorii”.

Germania a atacat Polonia la 1 septembrie 1939. La 17 septembrie, in Polonia intrau si trupele sovietice pentru a lua in stapanire partea prevazuta de pactul din 23 august. Dupa ce, la 3 septembrie, Anglia si Franta declarasera razboi Germaniei, Romania si-a anuntat neutralitatea, prin decizia Consiliului de Coroana din 6 septembrie 1939, desi aceasta nu se potrivea cu spiritul acordului romano-polon din 1921, chiar daca acesta viza numai reactia la agresiunea sovietica.

Din 30 septembrie si pana la 10 octombrie 1939, prin ”acorduri de colaborare mutuala”, I.V. Stalin a fortat Estonia, Letonia si Lituania sa accepte pe teritoriul lor baze militare si trupe sovietice, ceea ce a insemnat in fapt ocuparea acestor tari baltice. Urma Basarabia, dar razboiul sovieto-finlandez (30 noiembrie 1939-12 martie 1940) a amanat pentru o vreme realizarea acestei intentii.

La 26 iunie 1940, ambasadorul Romaniei in Uniunea Sovietica, Gheorghe Davidescu, a fost convocat de ministrul sovietic de externe Veaceslav Molotov, care i-a inmanat un ultimatum. Sustinand ca Basarabia este pamant rusesc, pe care Romania l-ar fi ocupat in 1918, nota ultimativa cerea ca ”Guvernul Regal al Romaniei: 1. Sa inapoieze cu orice pret Uniunii Sovietice Basarabia; 2. Sa transmita Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele sale potrivit cu harta alaturata. Guvernul sovietic isi exprima speranta ca guvernul roman va primi propunerile de fata ale URSS si ca aceasta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale pasnica conflictul prelungit dintre URSS si Romania”.

La 27 iunie, guvernul Romaniei a comunicat ca ”este gata sa procedeze imediat si in spiritul cel mai larg la discutiunea amicala si de comun acord a tuturor propunerilor emanand de la guvernul sovietic. In consecinta, guvernul roman cere guvernului sovietic sa binevoiasca a indica locul si data ce doreste sa fixeze in acest scop. De indata ce va fi primit un raspuns din partea guvernului sovietic, guvernul roman isi va desemna delegatii si nadajduieste ca conversatiunile cu reprezentantii guvernului sovietic vor avea ca rezultat sa creeze relatiuni trainice de buna intelegere si prietenie intre URSS si Romania.” 

A doua nota ultimativa a guvernului sovietic a fost prezentata in noaptea de 27/28 iunie, si cerea guvernului roman evacuarea in decurs de patru zile a teritoriilor respective si sa comunice acceptarea acestei cereri pana la 28 iunie, ora 12.

”Guvernul U.R.S.S. considera raspunsul guvernului regal al Romaniei din 27 iunie ca imprecis, deoarece in raspuns nu se spune direct ca el primeste propunerea guvernului sovietic de a-i restitui neintarziat Basarabia si partea de nord a Bucovinei. Insa cum ministrul Romaniei la Moscova, domnul Davidescu, a explicat ca raspunsul mentionat al guvernului regal al Romaniei inseamna accederea la propunerea guvernului sovietic, guvernul sovietic, primind aceasta explicatie a domnului Davidescu propune: 1. In decurs de patru zile, incepand de la ora 14, dupa ora Moscovei, la 28 iunie sa se evacueze teritoriul Basarabiei si Bucovinei de trupele romanesti. 2. Trupele sovietice in acelasi timp sa ocupe teritoriul Basarabiei si partea de nord a Bucovinei. 3. In decursul zilei de 28 iunie trupele sovietice sa ocupe urmatoarele puncte: Cernauti, Chisinau, Cetatea Alba. 4. Guvernul regal al Romaniei sa ia asupra sa raspunderea in ceea ce priveste pastrarea si nedeteriorarea cailor ferate, parcurilor de locomotive si vagoane, podurilor, depozitelor, aerodromurilor, intreprinderilor industriale, uzinelor electrice, telegrafului. 5. Sa numeasca o comisiune alcatuita din reprezentanti ai guvernelor roman si al URSS, cate doi din fiecare parte, pentru lichidarea chestiunilor in litigiu in legatura cu evacuarea armatei romane si institutiilor din Basarabia si partea de nord a Bucovinei. Guvernul sovietic insista ca guvernul regal al Romaniei sa raspunda la propunerea sus mentionata nu mai tarziu de 28 iunie, ora 12 ziua/ora Moscovei/”.

Aflat sub presiunea notelor ultimative si in contextul izolarii totale a tarii, guvernul roman a raspuns la termenul fixat ca ”pentru a evita gravele urmari pe care le-ar avea recurgerea la forta si deschiderea ostilitatilor in aceasta parte a Europei, se vede silit sa primeasca conditiile de evacuare specificate in raspunsul sovietic”.

Potrivit celor cuprinse in cea de-a doua nota ultimativa se lasasera la dispozitia autoritatilor romane 96 de ore. La sfarsitul fiecarei zile, trebuia ca trupele romane sa fie distantate de cele sovietice printr-o etapa de mars. In realitate, retragerea s-a facut sub presiunea fortelor Armatei Rosii care au depasit permanent liniile de demarcatie.

Armata si administratia s-au retras, in perioada 28 iunie-3 iulie 1940, din Basarabia si nordul Bucovinei, iar trupele sovietice au ocupat, pe langa aceste teritorii, si tinutul Herta. Teritoriul ocupat de sovietici avea o suprafata de 50.762 kmp si avea o populatie de 3.776.000 locuitori.

Pierderea Basarabiei si a nordului Bucovinei a determinat o schimbare esentiala in orientarea politicii externe a Romaniei. In urma capitularii Frantei in fata Germaniei naziste la 22 iunie 1940, guvernul roman a renuntat, la 1 iulie, in plina expansiune sovietica asupra teritoriului romanesc, la garantiile anglo-franceze din aprilie 1939.

A doua zi dupa fixarea frontierei sovietice pe Prut, adica la 4 iulie, a fost numit un nou guvern, de orientare progermana si cu participare legionara, in frunte cu Ion Gigurtu, care si-a aratat dorinta de a adera la Axa Roma-Berlin, iar o saptamana mai tarziu a anuntat retragerea Romaniei din Liga Natiunilor. 

Printr-un decret semnat de I.V. Stalin, la 2 august 1940, in urma discutiilor din cadrul Sovietului Suprem al URSS, se formeaza Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca, alipita Uniunii Sovietice, incluzand cele sase judete din Basarabia (Balti, Bender, Cahul, Chisinau, Orhei, Soroca) si cele sase raioane (Camenca, Dubasari, Grigoriopol, Ribnita, Slobozia si Tiraspol) ale Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneasca (formata la 12 octombrie 1924).

La 4 noiembrie 1940, printr-un decret al Sovietului Suprem al URSS, Nordul Bucovinei, Tinutul Herta, orasul Hotin si tinutul omonim, impreuna cu partea de sud a Basarabiei (Bugeacul, cu plasele Reni, Bolgrad si Ismail), au fost trecute sub jurisdictia R.S.S. Ucrainene.

Pierderile teritoriale din 30 august 1940, constand in cei 43.492 kmp din Transilvania, cedati sub presiune diplomatica internationala Ungariei, prin Dictatul de la Viena, precum si cele din septembrie 1940, vizand cele doua judete din Sudul Dobrogei (Durostor si Caliacra) catre Bulgaria au constituit de asemenea consecinte ale pactului de neagresiune Ribbentrop-Molotov. 

La 22 iunie 1941, Romania a intrat in razboi alaturi de trupele germane impotriva URSS pentru refacerea integritatii teritoriale.

*sursa: Agerpres/ sursa foto: ziuaveche.ro