Doua proiecte privind AUTONOMIA Tinutului Secuiesc, in dezbatere publica

PPMT va pune in dezbatere publica doua proiecte de lege privind AUTONOMIA Tinutului Secuiesc. Astfel, presedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Toro T. Tibor, a anuntat, la Targu Mures, ca formatiunea sa a elaborat si va supune dezbaterii publice un pachet cu doua proiecte de lege referitoare la autonomie – unul privind o lege-cadru si al doilea privind infiintarea unei regiuni cu statut special, a Tinutului Secuiesc.

Presedintele PPMT, Toro T. Tibor, a declarat, joi, intr-o conferinta de presa, ca un grup de lucru din partid a elaborat, in ultimul an, un pachet cuprinzand doua legi referitoare la autonomie, pe care le supune dezbaterii publice si asteapta ca si UDMR sa-si prezinte propriul proiect, pentru a le “armoniza”.

“Am adresat o rugaminte colegilor de la UDMR, sa faca public rezultatul acelui efort deosebit pe care il depun de un an incoace – la Congresul lor din martie anul trecut au luat decizia de a forma o comisie si de a elabora un proiect de lege privind autonomia tinutului Secuiesc. Sa faca public unde au ajuns cu aceasta activitate de codificare (…) Nu am primit niciun raspuns relevant in acest sens si PPMT a hotarat sa initieze o dezbatere publica pe acest subiect. Dorim sa lansam un pachet de proiecte legislative privind aceste deziderate. Credem ca dreptul la autonomie este un drept constitutional, care trebuie sa fie in Constitutia Romaniei, acum facem public un set de doua proiecte legislative, care pune in practica acest drept constitutional la autonomie”, a spus Toro.

El a aratat ca proiectele legislative ale PPMT au “abordari complementare” fata de cel al CNS din 2004 si “foarte probabil” si fata de cel pe care il elaboreaza UDMR.

Potrivit acestuia, proiectele PPMT vor fi postate pe site-ul partidului vineri, iar dezbaterea publica va dura minimum doua luni.

“Noi propunem pentru dezbaterea publica o lege-cadru privind regiunile, vorbim si despre regiuni cu statut special. In acest proiect de lege punem la punct notiuni de regiune, regiunile cu statut special, cum se constituie acestea, care sunt competentelor regiunilor, cum se impart competentele, organele de conducere ale regiunilor, relatia dintre regiune si Guvern, cum se finanteaza regiunile. Vorbim despre un fond de solidaritate care incearca sa rezolve diferente dintre diferitele regiuni ale tarii”, a spus el. 

Potrivit sursei citate, din pachet mai face parte un proiect “de infiintare a regiunii cu statut special a Tinutului Secuiesc, care pune in practica dispozitiile legii-cadru”.

“Dorim sa dam un exemplu cum s-ar face aceasta lege de infiintare a unei regiuni si practic credem ca, daca are priza acest concept, atunci o serie de regiuni pot sa se infiinteze – fie cu statut special, fie pur si simplu”, a spus Toro, aratand ca astfel de regiuni ar putea fi Banat, Dobrogea sau Partium.

Potrivit acestuia, proiectele legislative propuse de PPMT pastreaza ca subdiviziuni administrative judetele, iar legea-cadru nu se refera la autonomia pe criterii etnice, pentru ca “nici tinutul Secuiesc nu e pe criterii etnice”, ci se bazeaza pe criterii “teritoriale”.

“Nu dorim sa renuntam la judete. (…) Dar in cadrul tinutului Secuiesc nu judetele sunt importante, ci aceste scaune secuiesti, respectiv Targu Mures, care trebuie sa aiba un statut special, dupa modelul Bruxelles-ului”, a spus el.

Toro a admis ca sunt posibile mai multe variante – ca UDMR sa ii ignore pe cei de la PPMT, sa ii sprijine sau sa isi prezinte propriul proiect si sa le faca concurenta -, insa el spera ca vor invinge “dialogul si rationalitatea”.

“Deci UDMR poate sa vina cu proiectul propriu, chiar astept sa vina cu proiect propriu si sa vorbim in continuare depre armonizarea acestor proiecte. Nu sunt proiecte contradictorii, foarte probabil, sunt proiecte complementare si prin dialog putem avea un proiect comun”, a spus Toro.

El a adaugat ca PPMT are “parteneri strategici”, precum CNS si CNMT in aceasta dezbatere publica, insa UDMR este vizata ca “partener principal”, pentru ca, in final, proiectele legislative trebuie sa ajunga in Parlament si exista trei cai in acest sens: fie venind de la Guvernul in care se regaseste si UDMR, fie de la grupul parlamentar al UDMR sau de la unii alesi – varianta cea mai probabila -, fie in urma strangerii celor 250.000 de semnaturi necesare pentru o initiatva cetateneasca.

“Am cerut colegilor nostri de la UDMR, care actualmente sunt in coalitia de guvernamant, sa vorbeasca in mod deschis despre acest subiect. Atunci cand sunt la guvernare sau in apropierea puterii nu vorbesc despre acest subiect, numai cand sunt in opozitie. Credem ca nu se mai poate tolera acest limbaj dublu si cred ca numai atunci putem fi intelesi de catre majoritate daca vorbim in mod deschis”, a conchis Toro.