Dragobete 2020. Tradiții și obiceiuri populare de Dragobete

DRAGOBETE, TRADITII si OBICEIURI. Ziua de DRAGOBETE, un zeu tanar al Panteonului autohton, se sarbatoreste la aceiasi data in fiecare localitate, dar variaza de la zona la zona, intre 24-28 februarie si 1 si 25 martie.

DRAGOBETE, TRADITII si OBICEIURI. Tot in functie de regiune, DRAGOBETELE se mai numeste “Cap de primavara”, “Santion de primavara”, “Ioan DRAGOBETE“, “Dragostitele”, “Navalnicul”, “Logodna sau insotitul paserilor”. Sarbatoarea este specifica zonei de sud a tarii (Oltenia, Muntenia si partial Dobrogea).

DRAGOBETE, TRADITII si OBICEIURI. In traditia romaneasca, DRAGOBETELE marca inceputul primaverii, data de 24 februarie nefiind intamplator aleasa, aceasta insemnand inceputul anului agricol.

CITESTE SI: LASATA SECULUI marcheaza intrarea in POSTUL PASTELUI – TRADITII si OBICEIURI

DRAGOBETE, TRADITII si OBICEIURI. Este momentul in care intreaga natura renaste, pasarile isi cauta cuiburi si, dupa unele credinte populare, ursul iese din barlog. Odata cu natura, reinvia si iubirea, iar DRAGOBETELE marca ziua in care intreaga suflare sarbatorea innoirea firii si se pregatea pentru venirea primaverii. 

DRAGOBETE, TRADITII si OBICEIURI. Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu petitor si ca un nas ce oficia in cer, la inceputul primaverii, nunta tuturor animalelor, DRAGOBETELE este considerat “zanul dragostei”, protectorul iubirii celor care se intalnesc in ziua de DRAGOBETE, iubire care tine tot anul, precum cea a pasarilor ce “se logodesc” in aceasta zi.

DRAGOBETE, TRADITII si OBICEIURI. DRAGOBETE este si un zeu al bunei dispozitii, de ziua lui organizandu-se petreceri, prilejuind, astfel, infiriparea unor noi iubiri, logodne si chiar casnicii. Odinioara, de DRAGOBETE, satele romanesti rasunau de veselia tinerilor si peste tot se putea auzi zicala: “DRAGOBETELE saruta fetele!”.

DRAGOBETE, TRADITII si OBICEIURI. In trecut, comunitatea era foarte interesata de ce se intampla in aceasta zi, deoarece, astfel, membrii ei puteau afla la ce nunti vor merge toamna. In dupa-amiaza zilei, toata suflarea, atat cei care faceau parte dintr-un cuplu, cat si cei singuri, petreceau, jucau sau cantau, fiindca se credea ca tinerii care nu au petrecut de DRAGOBETE sau cei care n-au vazut macar o persoana de sex opus nu-si vor mai gasi pereche tot restul anului. 

DRAGOBETE, TRADITII si OBICEIURI. In dimineata zilei lui DRAGOBETE, invesmantati in straie de sarbatoare, flacaii si fetele se intalneau in centrul satului sau in fata bisericii. Daca vremea era urata, se strangeau in casa unuia dintre ei, unde se tineau de jocuri si de povesti. Insa, daca vremea era prielnica, porneau in cete, cantand, catre padure sau prin luncile din apropiere, unde baietii adunau lemne pentru foc, iar fetele culegeau ghiocei, violete si tamaioasa, flori de primavara si plante miraculoase, pe care le pastrau la icoane. Adunati in jurul focurilor aprinse, flacaii si fetele stateau de vorba.

CITESTE SI: BOBOTEAZA – TRADITII si OBICEIURI din ROMANIA si STRAINATATE 

DRAGOBETE, TRADITII si OBICEIURI. In Mehedinti, exista obiceiul numit “zburatorit”, potrivit caruia, la pranz, fetele se intorceau in fuga spre sat. Fiecare flacau urmarea fata care ii era draga. Daca baiatul era iute de picior si o ajungea, iar fata il placea, goana se sfarsea cu un sarut in vazul tuturor. Acest sarut simboliza logodna celor doi tineri, pentru cel putin un an de zile. Nu de putine ori, aceste logodne ludice precedau logodnele adevarate, DRAGOBETELE fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunti se mai pregatesc pentru toamna.

DRAGOBETE, TRADITII si OBICEIURI. DRAGOBETELE, reprezentare mitica indragita in traditia romaneasca, ocroteste dragostea curata a tinerilor, asociata cu ciripitul si imperecherea pasarilor de padure. “Din pacate, aceasta frumoasa zi a dragostei, nascuta pe pamant romanesc, inca vie in satele oltenesti, intim legata de ritmurile naturii (infloritul florilor de primavara, imperecherea pasarilor) se incearca a fi inlocuita de Sf. Valentin, sarbatoare de import, aparuta de cativa ani pe trotuarele si pietele publice ale oraselor” — Sarbatori si obiceiuri romanesti, Ed. Elion, Ion Ghinoiu.

Sursa foto: jurnalul.ro