ECOUL PROTESTELOR in PRESA INTERNATIONALA: OUG ROMANEASCA da timpul INAPOI

PRESA INTERNATIONALA a acordat spatii ample miscarilor de PROTEST impotriva ORDONANTEI IORDACHE si a GUVERNULUI GRINDEANU care au avut loc si VINERI SEARA in principalele ORASE ale ROMANIEI! Agentiile de presa externe au titrat la unison: NE-AM TREZIT IN 1989!

REUTERS

Ordonanta de urgenta adoptata de Guvern pentru modificarea codurilor penale, care a scos in strada sute de mii de romani, a dat timpul inapoi, spun manifestanti citati de agentia Reuters intr-o analiza.

Cand un incendiu a distrus clubul Colectiv din Bucuresti, in 2015, victimele au fost duse de urgenta la spitalul Floreasca: insa unitatea pentru arsi nou-construita, de milioane de euro, nu functiona si nu putea ajuta pe nimeni.In cele din urma, 64 de oameni au murit, iar Guvernul social-democrat a fost doborat dupa cateva zile de furie populara pentru ca nu a impus respectarea normelor antiincendiu, o problema pusa pe seama coruptiei endemice si a neglijentei, amintesc jurnalistii.

Fraiele Guvernului au fost predate temporar unei echipe de tehnocrati, iar procurorii speciali anticoruptie din Romania si-au indreptat privirea asupra unitatii de arsi. Nu avea personal specializat si fusese lasata nefolosita. Insa procurorii cred ca cineva a avut de castigat de pe urma proiectului scump, iar aceia nu au fost oamenii raniti la Colectiv, scrie agentia.

Achizitiile corupte infloresc in sectorul public din Romania, in special in spitale, iar procurorii avertizeaza ca situatia se va inrautati in urma ordonantei de urgenta pe care social-democratii – ajunsi la guvernare in decembrie – au adoptat-o pe 1 februarie, explica Reuters.

Masura a declansat cele mai ample manifestatii de dupa caderea lui Nicolae Ceasescu, in 1989, in timpul caruia darea de mita era un mod de viata, comenteaza agentia internationala. “In cazul abuzului in serviciu, contractele de achizitii publice ar putea fi impartite in sume mai mici si oferite separat”, a avertizat Livia Saplacan, purtatoare de cuvant a DNA. “Pana la ordonanta, aceasta era o infractiune clara pentru a fi investigata”, a adaugat ea.

Abuzul in serviciu

Expertul legal Laura Stefan a declarat pentru Reuters ca pragul prejudiciului fixat prin ordonanta, 200.000 de lei, va face coruptia mai greu de anchetat. Mai ingrijorator este ca ordonanta reduce pedeapsa maxima pentru abuzul de putere ce duce la un prejudiciu de peste 200.000 de lei de la sapte ani, la trei.

“La (infractiunile pasibile – n.red.) de mai putin de cinci ani de inchisoare, anchetatorii nu pot folosi supraveghere tehnica sau interceptari si nici mandate de arest preventiv”, ceea ce ingreuneaza strangerea de dovezi, a adaugat Stefan. Manifestantii spun ca ordonanta este facuta special pentru a scapa zeci de oficiali din toate partidele, in special pe liderul partidului de la guvernare, Liviu Dragnea, care sunt judecati pentru abuz de putere.

Guvernul neaga acest lucru, spunand ca decretul, precum si proiectul de lege al amnistiei, sunt menite sa reduca supraaglomerarea din inchisori si sa armonizeze codurile penale cu deciziile recente ale Curtii Constitutionale. Cele mai recente proteste sunt de mult mai mare amploare decat cele care au avut loc dupa incendiul din Colectiv. Atunci, social-democratii s-au dat repede deoparte – alegerile erau la numai un an distanta, iar partidul nu ar fi avut de castigat daca s-ar fi agatat de putere, comenteaza autorul materialului. De aceasta data au inceput de numai o luna un mandat de patru ani, cu o majoritate confortabila in Parlament, obtinuta in urma promisiunii de a creste pensiile si salariile. Intr-una dintre cele mai sarace tari din Uniunea Europeana, multi se tem mai mult ca nu au cu ce sa isi hraneasca familiile decat de costul coruptiei, explica Reuters.

Provocarea legala

Premierul Sorin Grindeanu, ales personal de Dragnea pentru a conduce Guvernul, pentru ca seful sau nu are dreptul sa ocupe aceasta functie, dupa ce a fost condamnat pentru frauda electorala, a exclus posibilitatea de a retrage masura. Aceasta va intra in vigoare saptamana viitoare, insa a fost contestat la Curtea Constitutionala.

Unii analisti spun ca Guvernul spera ca instanta va anula cele mai controversate elemente ale ordonantei de urgenta. Acest lucru va domoli protestele, fara ca Guvernul sa faca o intoarcere dureroasa la 180 de grade. “Cred ca exista un nivel de acceptare ca Guvernul nu va retrage ordonanta, dar Curtea Constitutionala va respinge cel putin o parte din ea, inclusiv articolul contestat privind abuzul in serviciu”, a explicat Sergiu Miscoiu, profesor de stiinte politice la Universitatea Babes-Bolyai. “Ne aflam in afara cadrului constitutional”, a adaugat el.

“Acest lucru arata cum sistemele, in general si al nostru in special, sunt extrem de vulnerabile la presiunea autoritatilor”, a subliniat Miscoiu. Mirela Motaru, un designer vestimentar in varsta de 45 de ani, care s-a alaturat protestelor de joi de la Bucuresti, a marturisit pentru Reuters ca a speriat-o ordonanta de urgenta. “Daca pot da o lege peste noapte, o pot face din nou. Ne-am culcat in 2017 si ne-am trezit in 1989”, a spus ea.

EURONEWS

Postul Euronews face o comparatie intre protestele de saptamana aceasta, din Romania, si Revolutia din 1989. Romania se confrunta saptamana aceasta cu cele mai de amploare proteste de dupa Revolutia din 1989. Sute de mii de oameni au iesit in strada pentru a manifesta impotriva modificarii codurilor penale prin ordonanta de urgenta, spunand ca masura va submina lupta anticoruptie, scrie Euronews, care ii citeaza pe Cristian Nitoiu, expert in Europa de Est la Aston University, si Catalin Dumitru, consultant politic la Kensington Communication.

Care este miza?

Manifestantii au luptat pentru democratie in 1989; saptamana aceasta, oamenii spun ca lupta pentru a salva parti-cheie din noul sistem, precum respectarea statului de drept. Acest lucru inseamna ca protestatarii erau mai uniti la sfarsitul anilor ’80, potrivit lui Nitoiu. “Societatea este foarte polarizata intre cei care vor sa aiba un sistem de guvernare bazat pe reguli si pe respect, in timp ce cealalta jumatate din societate care se simte foarte confortabil sa aiba un sistem de guvernare bazat pe patronaj si pe capacitatea de a ocupa pozitii administrative fara a avea niciun fel de expertiza, ci doar cumparandu-ti calea catre functiile respective”, a adaugat el. “Acest nivel de polazirare nu exista in 1989″, a explicat Nitoiu. ” (Societatea – n.red.) era mai unificata in 1989 din doua puncte de vedere: a scapa de un dictator si avansarea catre un sistem mai democratic”, a adaugat el.

Profilul manifestantilor

Manifestantii din ambele perioade erau tineri, destepti, insa cei din 1989 erau mai uniti in opiniile politice, considera cei doi experti. “Similaritatile sunt ca ambele (categorii – n.red.) sunt formate din tineri”, a afirmat Dumitru. “Acum este vorba si despre corporatisti, atunci erau aspiranti-corporatisti”, a adaugat el. “In 1989, erau dornici sa faca orice pentru a trai si lucra asemeni oamenilor din afara Romaniei, din Occident. Acum, majoritatea sunt in sectorul privat. Se duc la serviciu de la 7 la 18 si dupa aceea merg sa protesteze!”, a subliniat el. Nitoiu precizeaza ca o diferenta-cheie este ca manifestantii de la sfarsitul anilor ’80 erau mai uniti politic decat cei de acum. Potrivit lui, ar fi fost imposibil sa vezi pe cineva din institutiile comuniste protestand in timpul Revolutiei, in timp ce, saptamana aceasta, au iesit in strada si sustinatori dezamagiti ai PSD.

Violente

Unul dintre aspectele-cheie ale protestelor de saptamana aceasta este ca multi dintre participanti – poate cu experienta din 1989 in minte – au invatat cultura protestului, considera Dumitru. “Stiu cum sa reactioneze cand cineva vrea sa manipuleze protestele si sa implanteze niste huligani”, a subliniat el. “In urma cu doua zile, a fost demonstrat acest lucru la Bucuresti – ei (manifestantii – n.red.) s-au retras si au lasat huliganii numai cu politia”, a adaugat el.

“In 1989, erau mai naivi. Au vrut pur si simplu sa mearga si sa lupte, sa uite de vietile lor, de locurile lor de munca si de familii, pentru ca le era atat de teama ca vor pierde tot si se vor intoarce sa traiasca intr-un sistem comunist”, a explicat el. “Acum nu este un razboi, sunt proteste pasnice. Inteleg ca, daca stau pe loc, vor castiga. Era foarte diferit in 1989, erau oameni pe strazi tragand si eram mai aproape de un razboi civil atunci”, a adaugat expertul.

Mass-media

Una dintre diferentele-cheie fata de 1989 este ca atunci exista numai presa controlata de stat; acum sunt mai multe canale, precum si retele de socializare. Potrivit lui Dumitru, influenta Twitter si Facebook inseamna ca oamenii ies acum in strada sa protesteze mai repede, dar acest lucru face si guvernele mai precaute, pentru ca stiu ca orice incident poate fi publicat rapid pe retelele de socializare. Nitoiu atrage, insa, atentia ca diversitatea media nu este, neaparat, o evolutie pozitiva.

“Sunt multe informatii false si atat de multe stiri conflictuale, ceea ce inseamna ca oamenii tind sa stea in propriile lor bule. Daca ei cred ca Guvernul face abuz de putere, nu asculta justificarea Guvernului, desi ar putea exista lucruri legitime in ceea ce spune. Pe de alta parte, oamenii care sustin Guvernul – ei considera ‘Guvernul ne da mai multi bani si ofera noi oportunitati, deci nu ne pasa de coruptie'”, a explicat el.

ASSOCIATED PRESS

Criza politica din Romania se adanceste din cauza unui decret al Guvernului de care ar putea beneficia oameni bogati si puternici condamnati pentru coruptie, scrie Alison Mutler de la The Associated Press, care precizeaza ca unii dintre ei sunt politicieni, altii oameni de afaceri, iar altii sunt din lumea sportului.

Seful partidului

Liviu Dragnea, in varsta de 54 de ani, este liderul PSD, pe care-l controleaza cu o mana de fier si care a obtinut cu usurinta victoria in alegerile parlamentare din decembrie.

Potrivit unor critici, ordonanta i-a fost “dedicata” lui Dragnea care, din punct de vedere legal, nu poate sa fie premier, asa cum vor sustinatorii formatiunii. El nu poate sa fie premier din cauza unei condamnari cu suspendare la doi ani de inchisoare, in aprilie, pentru fraudarea votului in referendumul privind demiterea fostului presedinte Traian Basescu, invalidat din cauza neatingerii pragului privind prezenta la urne.

Dragnea spune ca legea care-l impiedica sa detina functia este nedreapta. Saptamana aceasta a avut loc un termen in procesul in care este judecat pentru un presupus abuz in serviciu pe cand era presedintele CJ Teleorman, in perioada 2006-2012. Procesul a fost amanat. Dragnea respinge acuzatiile.

Fostul premier

Victor Ponta a fost premierul Romaniei din 2012 si pana in noiembrie 2015, dar si presedintele PSD.

Guvernul sau s-a prabusit in urma unor proteste de strada, dupa incendiul de la clubul Colectiv din Bucuresti, soldat cu 64 de morti. Protestatarii au acuzat coruptia si reglementari slabe in domeniul securitatii.

Ponta este judecat pentru fapte de coruptie in legatura cu activitatea pe care a desfasurat-o ca avocat din 2007 si pana in 2008. El este acuzat ca a incasat bani pentru activitati pe care nu le-a desfasurat.

Ponta este vizat de asemenea in alt caz, in care este suspectat ca a abuzat de autoritatea sa de presedinte al PSD pentru a convinge un om de afaceri sa cheltuiasca 220.000 de euro cu o vizita a fostului premier britanic Tony Blair. Fostul lider laburist nu este anchetat.

Ponta respinge acuzatiile in ambele cazuri.

Fosta consiliera a presedintelui

Elena Udrea este probabil cea mai puternica femeie politician din ultimul deceniu, in pofida faptului ca nu a reusit sa obtina un mandat in alegerile parlamentare din decembrie.

Ea a fost o consiliera apropiata a lui Traian Basescu, presedintele Romaniei in perioada 2004-2014. Procurorii au inculpat-o pe Udrea, in 2015, pentru luare de mita si spalare de bani. Ei o suspecteaza ca a primit 3,8 milioane de dolari, in 2012, de la un om de afaceri din sectorul energetic, pentru a-i permite sa controleze un furnizor de energie electrica. Ea este suspectata, de asemenea, ca a facut declaratii false, trafic de influenta si de abuz de putere.

Elena Udrea respinge acuzatiile si spune ca procesul este motivat politic din cauza relatiei stranse cu Basescu.

Europarlamentarul

Adrian Severin, un fost membru al Parlamentului European, a fost condamnat la trei ani si trei luni de inchisoare intr-un caz de luare si dare de mita, in februarie 2016.

Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a condamnat pe fostul ministru de Externe pentru ca a acceptat bani de la jurnalisti britanici care s-au dat drept lobbyisti, in 2010-2011, in schimbul promisiunii de a amenda legislatie europeana.

Potrivit DNA, Severin a fost de acord sa primeasca o diurna pentru fiecare zi de munca si le-a trimis o factura in valoare de 12.000 de euro (13.200 de dolari). Partidul Socialistilor Europeni (PES) l-a suspendat pe Severn in 2011. El a demisionat din Parlamentul in 2014.

Alti doi europarlamentari au cazut in aceeasi capcana. Severin spune ca pedeapsa este profund nedreapta.

Ministrul colectionar de arta

Fostul ministru al Finantelor Darius Valcov este judecat pentru luare de mita.

Potrivit procurorilor, Valcov, un avid colectionar de arta, a strans o multime de picturi valoroase dintr-o avere castigata ilicit. Intre lucrari cu care a incercat sa ascunda originea banilor se afla tablouri semnate de Pablo Picasso si Andy Warhol.

El a fost acuzat ca a luat mita in valoare de doua milioane de euro pe cand era primarul Slatinei, un orasel din sudul tarii, in schimbul atribuirii unor contracte unor oameni de afaceri locali.

De asemenea, el a ascuns in seiful unui prieten un Renoir, trei kilograme de aur si teancuri de bani in valoare de 410.000 dolari.

Mogulul de presa

Dan Voiculescu, fostul patron al televiziunilor Antena, ispaseste o pedeapsa la zece ani de inchisoare pentru spalare de bani, in 2014, cand fiicele sale au preluat televiziunile.

Tribunalul a dispus confiscarea studiourilor de televiziune in vederea acoperirii pagubelor. Postul Antena 3, larg urmarit, ii sustine, in general, pe social-democrati. Exista discutii contradictorii cu privire la faptul daca Voiculescu poate sa beneficieze de proiectul de lege al Guvernului cu privire la gratiere trimis in Parlament. El a respins acuzatiile.

Sefi de cluburi de fotbal

Cristian Borcea, fostul actionar la FC Dinamo, ispaseste o pedeapsa de sase ani si patru luni de inchisoare pentru evaziune fiscala si spalare de bani.

Managerul general al FC Steaua Mihai Stoica a fost condamnat la trei ani si jumatate de inchisoare, iar fostii impresari de fotbal Ioan Becali si fratele sau Victor Becali au primit pedepse cu inchisoarea in acelasi caz.

Ei au fost implicati cu totii in transferuri de jucatori catre cluburi straine in schimbul unor sume mari de bani, din care doar o fractiune a ajuns la cluburi romanesti. Cea mai mare parte a banilor a ajuns in companii offshore, antrenand evaziunea fiscala.