ERWIN SCHRODINGER, distins cu premiul Nobel pentru Fizica, sarbatorit de motorul de cautare GOOGLE

ERWIN SCHRODINGER, laureat al premiului Nobel pentru Fizica, este sarbatorit, luni, de motorul de cautare GOOGLE printr-un logo special, care marcheaza 126 de ani de la nasterea sa. Logo-ul Google care il ilustreaza pe fizicianul austriac ERWIN SCHRODINGER reprezinta un experiment al sau, “Pisica lui Schrodinger”.

Erwin Rudolf Josef Alexander Schrodinger s-a nascut pe 12 august 1887 la Viena si a fost profesor de fizica teoretica la Berlin, Graz si Dublin, fiind dealtfel fondatorul mecanicii ondulatorii. In anul 1933 a fost laureat al premiului Nobel pentru fizica.

ERWIN Rudolf Josef Alexander SCHRODINGER a studiat elementul radiu si a adus contributii insemnate la definitivarea teoriei culorii. Prima lucrare de mecanica ondulatorie elaborata de Schrodinger in ianuarie 1926 inlocuieste electronul din modelul atomic al lui Niels Bohr cu o serie de unde, aplicand teoria lui Louis de Broglie, conform careia electronii se comporta ca niste unde. Aceasta teorie este incorporata in ecuatia lui Schrodinger.

“Pisica lui Schrodinger” este un experiment mental, adesea caracterizat ca un paradox, imaginat de fizician in 1935, scrie Mediafax. Schrodinger imagineaza o situatie in care o pisica este, in acelasi timp, moarta si vie, o absurditate care, luata in sens strict, descrie si comportamentul entitatilor cuantice asa cum Interpretarea Copenhaga il prezinta.

Schrodinger si-a imaginat o pisica inchisa intr-o camera ce nu putea fi observata din exterior, in interiorul careia a plasat si un dispozitiv constand dintr-un container plin cu o substanta otravitoare, un contor Geiger, un ciocan si o mostra de material radioactiv. Scenariul imaginat de austriac este urmatorul: pe masura ce materialul radioactiv sufera fenomenul de descompunere, contorul Geiger pune in miscare „tragaciul” care elibereaza in cele din urma ciocanul. Ca urmare a caderii ciocanului, sticla umpluta cu o substanta toxica se sparge, iar pisica moare otravita.

In teoria lui, Schrodinger spune ca este posibil sa determinam un moment de timp la care exista probabilitati egale ca pisica sa fie vie sau moarta. Mecanica cuantica spune ca daca ne-am uita la acel moment in camera pisicii, functia de unda asociata sistemului cuantic imaginat de Schrodinger “se va prabusi”, iar noi vom vedea pisica fie vie, fie moarta.

Daca alegem sa nu privim in camera, nu doar mostra radioactiva va fi intr-o superpozitie a doua stari posibile, ci intregul experiment. Pisica, daca nu analizam sistemul cu ochii nostri, poate fi considerata atat vie, cat si moarta, in acelasi timp, mai noteaza Mediafax.