Faimoasele triburi care au stapanit tara noastra in Antichitate erau extrem de sangeroase? Obiceiurile bizare ale acestora

Zeci de triburi au ocupat in Antichitate teritorii din actualul tinut al Romaniei, iar unele dintre ele au fost remarcate de autorii vremii prin marturii neobisnuite. Getii isi sacrificau razboinicii lui Zamolxis, agatarsii se impodobeau cu aur, scitii erau renumiti pentru obiceiurile sangeroase.

Istoricii antici Herodot, Strabon si Ptolemeu au oferit cele mai multe relatari despre zecile de triburi care au trait in vremea lor pe actualul teritoriul al tarii noastre. Unele dintre comunitatile identificate au ramas in istorie doar cu numele, in timp ce altele au fost remarcate de autorii scrierilor din Antichitate pentru modul de viata si obiceiurile care astazi ar putea parea cu totul iesite din comun.

Agatarsii – tatuati si impodobiti cu aur

Herodot a oferit unele dintre cele mai vechi marturii despre triburile care au trait in lumea antica in Carpati. O descriere aparte le-a oferit-o agatarsilor, care in urma cu aproape doua milenii si jumatate ocupau teritorii din actuala Transilvania. Istoricul elen relata ca agatarsii erau iubitori ai vietii usoare, ca obisnuiau sa isi impodobeasca trupurile cu aur si ca erau inclinati spre poligamie. „Agatarsii sunt lipsiti de energie si foarte gingasi. Ei poarta, cei mai multi, podoabe de aur. Au in devalmasie neveste, ca sa fie frati cu totii si, inrudindu-se, sa nu mai existe la ei nici pizmuire, nici vrajmasie. Cat priveste celelalte obiceiuri, se apropie de traci”, afirma Herodot, in Istorii.

Getii (geto-dacii) – ofereau sacrificii lui Zamolxis

Acelasi istoric din lumea antica a mentionat in detaliu despre spiritualitatea getilor, comunitate care ocupa in vremea sa tinuturile de la nord de Dunare. Herodot a descris credinta getilor in nemurire si ritualurile prin care isi venerau zeii. „Tot in al cincelea an arunca sortii si intotdeauna pe acel dintre ei pe care cade sortul il trimit in solie la Zamolxis, increditandu-i de fiecare data toate nevoile lor. Trimiterea solului se face astfel: cativa dintre ei, asezandu-se la rand, tin cu varful in sus trei sulite, iar altii apucandu-l de maini si de picioare pe cel trimis la Zamolxis, il leagana de cateva ori si apoi, facandu-i vant, il arunca in sus peste varfurile sulitelor. Daca, in cadere, omul moare strapuns, raman incredintati ca zeul le este binevoitor; daca nu moare, atunci il invinuiesc pe sol, hulindu-l ca este un om rau; dupa ce arunca vina pe el, trimit pe un altul. Tot ce au de cerut ii spun solului cat mai e in viata”, informa Herodot.

Scitii – razboinicii care au infiorat lumea antica

Istoriile lui Herodot dateaza din secolul al V-lea i. Hr. si descriu expeditia armatelor regelui persan Darius in teritoriile de la nord de Dunare, unele dintre tinuturi fiind stapanite atunci de sciti. Autorul elen a socat prin relatarile sale despre cruzimea acestora. Razboinicii sciti obisnuiau sa isi orbeasca robii si sa bea sangele dusmanilor ucisi, dupa ce le taiau acestora capul si i le ofereau regelui, pentru a primi o parte din prada. Pielea de pe teasta era pastrata ca trofeu. „Numerosi sciti fac din atare piei chiar mantale, pentru imbracat, vestminte pe care le cos in felul blanilor ciobanesti. De pe lesul vrajmasilor, multi jupoaie pielea mainii drepte, cu unghii cu tot, si fac din ea un invelis pentru toba. Multi jupoaie intreg trupul dusmanului si intinzandu-i pielea pe bucati de lemn o poarta pe caii lor”, afirma Herodot. Triburile scitilor au ocupat teritorii in Dacia pana in secolul II i.Hr., sustin unii istorici. Au venit dinspre rasarit, atrasi de bogatia tinuturilor, si au patruns in Dobrogea, Moldova si Transilvania.

Tracii – poligamii care isi tratau femeile ca sclave

Triburi din marea familie a tracilor au stapant in Antichitate tinuturi din actuala Romanie. Obiceiurile ciudate ale triburilor tracice au fost relatate de numerosi istorici greci si latini. Unul dintre ele se refera la viata familiala a acestora, caracterizata prin numarul mare de sotii. „Fiecare se casatoreste cu trei si patru femei. Sunt unii care au si 30 de sotii. Ei le folosesc ca pe niste sclave. Au legaturi trupesti cu numeroase femei si se unesc cu ele pe rand. Femeia spala si serveste pe barbatul cu care a trait. Cele mai multe, dupa impreunare, se culca pe pamant. Daca vreuna dintre femei este nemultumita, parintii isi pot lua inapoi fata, dupa ce restituie ce au primit pentru ea. Caci oamenii isi marita fetele in schimbul unui pret. La moartea barbatului, femeile sunt mostenite, intocmai ca si celalelte lucruri”, informa Heraclid din Pont, care a trait la mijlocul secolului al IV-lea i. Hr.

Celtii – vanatorii de capete

Celtii au stapanit in urma cu 2.300 de ani tinuturi din actuala Transilvania, iar ramasite ale civilizatiei lor au fost atestate de descoperiri arheologice importante. De-a lungul timpului s-au pastrat marturii si dovezi impresionante despre celti. Autorii antici au acordat o mare importanta practicilor magico-religioase intalnite la celti. Preotii lor se numeau druizi si erau considerati personaje sacre si misterioase, cu un statut privilegiat. Druizii oficiau cultul, sacrificiile publice, aveau rol hotarator in comunitate. De asemenea, celtii au fost remarcati pentru credintele raboinice. Erau vanatori de capete, crezand ca sufletul locuieste in cap. Teasta celui invins era considerata cel mai mare trofeu al unei batalii. Razboinicii care aveau colectii de capete se bucurau de prestigiu, iar unii isi decorau seile cailor si usile caselor lor cu capetele retezate ale dusmanilor. Deseori, testele celor invinsi erau decorate cu bijuterii de pret si folosite pe post de cupe, penru ritualuri.

Sarmatii – renumti pentru vitejia femeilor

Triburi izolate de sarmati sunt mentionate in Antichitate si pe actualul teritoriul al tarii. Sarmatii erau cunoscuti ca buni razboinici si calareti si ca un popr in care vitejia era o insusire atribuita nu numai barbatilor, dar si femeilor. Hipocrate preciza ca femeile sarmatilor se luptau cu dusmanii cat timp erau fecioare. „Nu se marita pana n-a omorat fiecare trei dusmani si nu au legaturi cu barbatul inainte de a face sacrificiile randuite de lege. Daca isi ia un barbat, femeia inceteaza a mai calari, cata vreme o nevoie nu sileste intreg neamul sa porneasca la lupta. Femeile n-au sanul drept. In copilarie, cand sunt inca foarte mici, mamele lor inrosesc in foc un instrument de arama facut pentru scopul acesta, il pun la sanul lor drept si il ard. Astfel acesta isi pierde puterea de a creste, transmitand umarului si bratului drept toata taria si vlaga”, informa celebrul medic din Antichitate.

Triburile tracice Geto-dacii, cei mai populari locuitori antici ai teritoriului actual al Romaniei, au facut parte din marea familie a tracilor, care a cuprins in istoria ei antica urmatoarele triburi: agrianii, albocensii, aletoii, ansamensii, appiarensii, apulii, apsinthioi, arsietaii, artacii, asti, ausdecensii (usdecensi), bebricii, benii, berecyntii, bessii, bettegerii, biefii, bisaltii, bistonii, bitinii, briantii, brigii, brisii, burii, caenii, carpii, carpodacii, caucoensii, ceiagisii, celegerrii, ciconii, coilaletae, corallii, corpilii, costobocii, cotensii, crestonii, crobizii, crusaeii, dacii, dantheletii, darsii (darsai), derronii, digerri, dimensii, diobessii, dioii, dolonsii (dolongi), drosii, drugerii, edonii, getii (getae), harpii, hypsalti, laii, maedi, maedobithynii, moesi (mysi), mygdonii, napeii, nipsaioii (tranipsioi), obulensii, odomantii, odrisii, oinensii, oitensii, olizonii, paioplii, panaioii, piarensii, piefigii, piengetii, pierii, pirogerii, pliastii, potulatensii, pradavensii, ratacensii (racatensi), rondaloi, sabocii, sacii, sapeii, sargeti, satrii serdii, siensii, siginii, singi, sithonii, sucii, tagrii, terizii, thunatii, tilatii, tinii, trausii, trerii, tribalii, tyntenii, tyragetii, utii, zaielii, zbaleonii, zeranii.

Sursa text: adevarul.ro