FMI AVERTIZEAZA: LEGEA SALARIZARII UNITARE genereaza riscuri fiscale semnificative

Legea salarizarii unitare va genera costuri totale de 61,2 miliarde de lei, sau 6,6% din produsul intern brut, ceea ce se traduce printr-un impact bugetar net de circa 2,6% din PIB, potrivit estimarilor staff-ului Fondului Monetar International care a realizat, in martie, la Bucuresti, o evaluare a economiei romanesti, informeaza Agerpres.  “Proiectul de lege isi propune sa organizeze remunerarea sectorului public dar genereaza riscuri fiscale semnificative iar anumite aspecte sunt neclare”, precizeaza FMI intr-un document publicat joi.

UPDATE: Fondul Monetar International (FMI) prognozeaza pentru 2017 o crestere economica de 4,2% si “incurajeaza” autoritatile romana sa mentina ritmul luptei anti-coruptie. Raportul adoptat joi de conducerea FMI arata ca principalele riscuri la adresa economiei sunt  sunt slabirea prudentei fiscale si tensiunile politice.

Raportul arata ca Romania a inregistrat o crestere puternica in 2016, crestere ce va continua si in 2017, sustinuta de stimularea consumului privat si de o noua runda de relaxare fiscala si cresteri salariale. FMI spune insa ca e nevoie de o schimbare a politicilor dinspre stimularea consumului la sustinerea investitiilor e necesara pentru a reduce saracia si a accelera convergenta cu veniturile medii din UE.

Principalul risc la adresa perspectivei fiind o perceptie de relaxare a prudentei fiscale care ar putea afecta negativ increderea pietelor, arata expertii FMI in Raportul elaborat in urma consultarilor cu Romania in baza Articolului IV din Statutul FMI. Potrivit documentului, o eventuala relaxare fiscala, cumulata cu cresterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul si investitiile, ar putea majora costurile cu imprumuturile si ar pune presiuni asupra cursului de schimb, ceea ce ar afecta bilanturile bancilor.

Comitetul Director al FMI saluta progresele inregistrate de Romania in reducerea dezechilibrelor economice dupa criza financiara globala insa recomanda o reorientare a politicilor dinspre stimularea consumului catre sprijinirea investitiilor pentru a proteja rezervele si a creste in mod sustenabil standardele de viata, scrie si Agerpres. “Cu toate acestea, recenta deteriorare a politicilor fiscale si incetinirea ritmului reformelor structurale ar putea pune in pericol aceste castiguri. In acest context (-directorii-) au subliniat necesitatea reorientarii politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investitiilor pentru a proteja rezervele si a creste in mod sustenabil standardele de viata”, sustine FMI.

De asemenea, Comitetul director subliniaza ca proiectul Legii salarizarii unice si noile reduceri de taxe reprezinta un risc la deficitul bugetar. “Directorii au atras atentia asupra necesitatii de a evita noi reduceri de taxe, de a modera majorarile de pensii si a analiza si a modifica cu atentie proiectul Legii salarizarii unice in conformitate cu spatiul fiscal disponibil si obiectivele fiscale pe termen mediu”, se arata in comunicatul FMI, citat de Agerpres. In contextul unei posibile inrautatiri a situatiei fiscale, staff-ul FMI a recomandat autoritatilor romane sa evite politicile expansioniste, de exemplu majorarile excesive de salarii si pensii precum si noi reduceri de taxe. De asemenea, sa constituie rezerve solide prin reducerea deficitului fiscal la 1,5% din PIB pana in 2020. Aceasta ajustare ar trebui sprijinita prin reforme structurale si dand intaietate investitiilor in raport cu consumul precum si prin imbunatatirea eficientei administratiei publice.

Estimarile staff-ului FMI arata ca deficitul bugetar va ajunge la 3,7% din PIB in 2017 ca urmare a noii Legi a salarizarii, majorarilor de pensii si reducerilor de taxe. Mai mult, exista riscul ca in conformitate cu politicile, deficitul sa se deterioreze pana la 3,9% din PIB in 2018. Pentru a evita ca majorarea deficitelor sa puna in pericol stabilitatea fiscala, FMI recomanda consolidare pe termen mediu, sprijinita de reforme care sa creasca eficienta sectorului public.

Potrivit FMI, autoritatile de la Bucuresti au recunoscut ca atingerea tintei de deficit pe 2017 va fi dificila dar au dat asigurari ca vor monitoriza cu atentie executia bugetara si vor lua masuri compensatorii daca va fi nevoie. In ceea ce priveste legea salarizarii unice, autoritatile au fost de acord cu staff-ul FMI cu privire la necesitatea implementarii graduale dar au apreciat ca impactul fiscal al actului normativ ar putea fi mai mic decat se anticipeaza.

Misiunea FMI a realizat evaluarea anuala a economiei romanesti in luna martie a acestui an, la Bucuresti. Pe baza informatiilor disponibile la momentul discutiilor, a fost elaborat un raport al staff-ului FMI la data de 4 mai 2017, raport care a fost analizat de boardul executiv al institutiei financiare internationale la data de 22 mai.

Consultarile periodice prevazute de Articolul IV din Statutului Fondului constituie un exercitiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul consultarilor in baza Articolului IV este examinarea situatiei financiare si economice la nivel national si formularea unor recomandari generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare si economice de urmat pentru asigurarea stabilitatii si a unei evolutii pozitive la nivelul economiei. 

STIRE INITIALA

Potrivit sursei citate, argumentele pentru variatiile cresterilor in cazul diferitelor grupe de bugetari in primii ani de implementare a legii sunt neclare si au implicatii fiscale semnificative. Dupa anul 2022, salariile sunt stabilite potrivit unei grile bazata pe coeficienti. Coeficientii sunt multiplicati in functie de salariul minim pentru a determina nivelul salariului ceea ce face ca baza de ajustare sa fie extrem de volatila si putin flexibila, considera FMI.

De asemenea, nu este clar daca acesti coeficienti reflecta o evaluare cuprinzatoare a jobului respectiv care sa asigure o echitate a platii sau daca aceste niveluri de echivalare au fost reglate in functie de sectorul privat. Mai mult, in timp ce legea incearca sa rezolve preocuparile legate de sustenabilitatea fiscala (definind explicit acest principiu si limitand platile maxime), mecanismele prin care sa se asigure sustenabilitatea fiscala nu sunt definite in lege. In final, nu este clar daca autoritatile locale sunt acoperite de actul normativ.

“Impactul fiscal estimat al acestei legi este semnificativ. In vreme ce anumite majorari ale salariilor in sectorul public sunt justificate, legea va creste anvelopa salariala semnificativ peste nivelul economiilor emergente. In prezent, anvelopa salariala in Romania este sub nivelul mediu din economiile emergente (7,5% din PIB fata de 9% din PIB). Estimarile staff-ului indica faptul ca, odata cu aplicarea acestei legi a salarizarii, anvelopa va fi cu 2,5 ￢ 3 puncte procentuale peste cea a economiilor emergente pana in 2022”, se mai arata in documentul citat.

Printre recomandarile FMI pe acest subiect se numara implementarea graduala a legii in concordanta cu spatiul fiscal, o structura simplificata a grilelor de salarizare si folosirea salariilor din mediul privat drept etalon.

“Staff-ul recomanda ca legea sa fie bazata pe principii clare de sustenabilitate, echitate, transparenta si relativa simplificare. Mai specific documentul trebuie: sa fie sustenabil si implementat gradual in concordanta cu spatiul fiscal; sa introduca o structura simplificata a grilelor de salarizare; sa aiba in vedere responsabilitatea fiecarui job, complexitatea si gradul de calificare; sa aiba ca indicator salariile din sectorul privat astfel incat sa se asigure ca salariile din sectorul public sunt aliniate conditiilor din piata muncii; sa stabileasca plafoane pentru bonusuri si plati pentru performanta mai degraba decat nivele obligatorii”, precizeaza documentul publicat joi de institutia financiara internationala.

La jumatatea acestei luni, ministrul Muncii si Justitiei Sociale, Lia Olguta Vasilescu, arata ca legea salarizarii unitare va aduce o crestere medie a salariilor cu 56%, dar vor fi si bugetari care vor avea salarii mai mici, respectiv 3% dintre angajatii cu salariile mari, de 14.000 de lei. Propunerea legislativa privind salarizarea personalului platit din fonduri publice a fost adoptata cu amendamente, in sedinta de marti a plenului Senatului, in calitate de prima Camera sesizata. Ministrul Muncii a declarat, in plen, ca legea salarizarii are ca obiectiv corectarea disfunctionalitatilor din sistem, prin aplicarea principiului “la munca egala, salarii egale”.

Sursa foto: BBC