Foreign Affairs: Cum poate România să întărească NATO și Uniunea Europeană

Acțiunile Rusiei din Crimeea și din sud-estul Ucrainei au motivat NATO să întărească solidaritatea în cadrul alianței și capacitățile militare ale acesteia.  Aceste acțiuni au determinat Rusia și Polonia să încerce să-și redefinească pozițiile atât în cadrul NATO, cât și în interiorul UE, se arată într-un amplu articol al Foreign Affairs. Materialul este intitulat “Cum pot România și Polonia să întărească NATO și UE”.

Pana de curând, Bucureștiul și Varșovia nu au avut prea multe oportunități să se distingă în cadrul NATO. Însă, cu România având granița comună cu Ucraina, iar Polonia cu Rusia, cele două țări au conceput două noi scheme de colaborare care să le întărească poziția în cadrul NATO și UE – Formatul București (B9) și Inițiativa celor Trei Mari (3ȘI), Baltică, Adriatică și Neagră.

Formatul București

În ce privește B9, sursa citată notează că este o inițiativă puțin cunoscută de cooperare în rândul noilor state membre NATO. A fost propusă de președinții Klaus Iohannis și Andrzej Duda în timpul summit-ului statelor central și est europene, din noiembrie 2015, de la București.

Ca parte a acestei inițiative, cele două țări împreună cu Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Ungaria au convenit să dezvolte un grup regional de cooperare pentru susținerea obiectivelor NATO ce vizează îmbunătățirea securității și stabilității între Marile Baltică și Neagră.
Tarile din B9 fac parte, alături de Austria, Croația și Slovenia, din Inițiativa celor Trei Mari. Formatul București s-a bucurat, în urmă cu un an, de prezența lui Rose Gottemoeller, vicesecretar general al NATO, aflată atunci în prima vizită oficială într-un stat aliat.

Contraste între București și Varșovia

În ce privește Polonia, cu toate că populația să este puternic proeuropeana, guvernul său ultraconservator are o preferință pentru legăturile cu Washingtonul, față de cele cu Bruxellesul. Varșovia s-a contrazis cu UE pe câteva subiecte cheie, precum distribuția refugiaților în Europa și independența tribunelelor poloneze, a presei și a ONG-urilor.

Spre deosebire, Bucureștiul este un puternic susținător al UE și al NATO și are o politică externă proeuropeana, în linie cu preferințele populației României. Un sondaj din luna trecută arată că 61 la sută dintre români cred că țara a beneficiat de pe urma apartenenței la UE.

Atfel, Bucureștiul consideră că B9 și 3ȘI sunt instrumente de îmbunătățire a legăturilor UE-NATO și a cooperării dintre estul și vestul Europei. Prezenta Poloniei și României în B9 și 3ȘI fac că granițele UE și NATO să fie mai sigure. Amandoua țările sunt gazde ale sistemului antirachetă al NATO și ale batalioanelor multinaționale NATO și amândouă au interese strategice în vecinii estici care nu sunt membri – România cu Moldova, iar Polonia cu Ucraina și Belarus.

B9 și 3SI pot să îmbunătățească doar marginal stabilitatea

In actualele forme, însă, B9 și 3SI pot să îmbunătățească doar marginal stabilitatea, securitatea și prosperitatea din estul și centrul Europei, notează Foreign Affairs. Modul evident în care B9 și 3ȘI pot să aducă plus valoare este să se extindă și să cuprindă și Moldova, Ucraina și Georgia.
Cu cât vor fi mai stabile și mai puternice cele trei țări din Europa de Est, cu atât mai bine pentru Polonia și România, dar și pentru celelalte state membre B9 și 3ȘI, în ce privește securitatea lor națională. În plus, o eventuală lărgire a celor două noi organizații va ajută UE și NATO să-și îndeplinească misiunea dincolo de actualele granițe estice.

Sursă traducere: ziare.com