GRUPUL PPE din PARLAMENTUL EUROPEAN: PACTUL ANTI-TERORISM (IV)

Grupul PPE priveste terorismul ca pe o amenintare global ce trebuie abordata la nivel local, national, European, regional si global. Pentru intarirea securitatii cetatenilor nostri, pentru a apara valori fundamentale precum libertatea, democratia si drepturile omului si pentru a apara dreptul international, grupul PPE crede cu tarie in nevoia acuta de a intensifica masurile anti-teroriste la nivel de UE.

 

Tinand cont ca lupta impotriva terorismului cade in principal in competenta Statelor Membre, Grupul PPE este un avocet al unei abordari la nivel de UE pentru a defini mai clar natura amenintarii teroriste, pentru a dezvolta cele mai bune metode de combatere a acestei amenintari si pentru identificarea cauzelor profunde.

 

 

Grupul PPE a susținut întotdeauna nevoia unui PNR la nivelul UE (registrul cu numele de pasagerilor), alături de un set cuprinzător de alte măsuri, care să poată fi utilizate în combaterea amenințărilor teroriste la adresa securității interne. Fenomenul cetățenilor UE radicalizați, care se întorc în Europa după ce au luptat alături de Daesh, Al Qaeda sau alte organizații teroriste, accentuează nevoia de a regândi abordarea Europei privind schimbul de date cu autoritățile din domeniu și serviciile de securitate privind pasagerii, inclusiv cei de pe zborurile interne, bineînțeles, cu protejarea vieții private a cetățenilor. Pentru mult prea mult timp, Directiva UE PNR a fost blocată de socialiști, verzi și alte grupuri politice în Parlamentul European.

 

Reintroducerea Directivei UE privind păstrarea datelor: UE nu poate formula un răspuns eficient la amenințarea terorismului fără a oferi autorităților sale din domeniu instrumentele adecvate. În acest sens, Grupul PPEreiterează necesitatea ca UE să se opună presiunii exercitate de partea stângă a spectrului politic și să introducă rapid o nouă Directivă UE privind păstrarea datelor, ținând seama în mod corespunzător de decizia CJEU (Curtea de Justiție a UE) care impune respectarea principiilor proporționalității, necesității și legalității, să stabilească un cadru legal pentru accesul legal la date de către autoritățile din domeniu.

 

Directiva UE din 15 Martie 2017, care înlocuiește Decizia-cadru a UE privind combaterea terorismului, veche din 2005, este un document extrem de necesar care trebuie implementat cât mai repede de statele membre în legislația internă, de preferat înaintea termenului de 8 septembrie 2018. În ultimul deceniu s-au dezvoltat noi tendințe și noi amenințări la adresa securității UE. UE nu își poate permite să rămână în urmă. Noua Directivă stabilește noi orientări și principii ale UE pentru combaterea terorismului, pe baza Rezoluției 2178 a Consiliului de Securitate al ONU din 24 septembrie 2014. Grupul PPE susține o finanțare adecvată pentru implementarea Directivei, investiții substanțiale în criptografie, securitatea informatică și securitatea datelor pentru a încuraja o generație de experți la nivel european, capabili să apere UE împotriva amenințărilor terorismului cibernetic.

 

Urmărirea și eliminarea finanțării terorismului este esențială. Grupul PPE a luptat cu succes pentru un program de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP) UE-SUA. Acum, UE trebuie să-și asume propria răspundere și să aibă în vedere în mod serios instituirea unui sistem european de urmărire a finanțării terorismului. În acest sens, Grupul PPE salută acordul încheiat cu privire la pachetul anti-spălare a banilor și speră că adoptarea sa va conduce la o mai bună cooperare între unitățile de informații financiare din statele membre și va facilita identificarea fondurilor.

 

O altă măsură sprijinită de Grupul PPE este revizuirea Directivei privind Controlul Armelor de Foc. Directiva revizuită în 2017 are scopul de a se asigura că armele de foc deținute legal nu ajung pe mâini greșite. A fost necesară revizuirea directivei pentru a acoperi lipsurile din legislație, în special prin îmbunătățirea standardelor comune de dezactivare, depozitare sigură, creștere a trasabilității și o mai bună cooperare între forțele de poliție naționale. Noua directivă completează lacunele, păstrând în același timp legislația actuală privind armele de foc. Pe aceeași direcție, UE trebuie să-și consolideze cooperarea și schimbul de informații cu țările din Balcanii de Vest în special.

 

O mai bună coordonare între statele membre, EUROJUST și EUROPOL: ar trebui acordată o atenție deosebită aspectelor operaționale, în special responsabilității Statelor Membre. Statele Membre trebuie să utilizeze mai bine Sistemul de Informații Schengen (SIS) și Eurodac, să utilizeze din plin baza de date a Interpol și ar trebui să consolideze capacitățile tehnice ale autorităților din domeniu (de exemplu, prin intermediul interoperabilității standardelor tehnice). Acestea ar trebui să continue să îmbunătățească cooperarea și schimbul de informații între serviciile lor de informații pentru o mai bună agregare și analiză a informațiilor colectate. Statele membre ar trebui, de asemenea, să utilizeze mai bine punctele focale TRAVELERS ale EUROPOL și să furnizeze informațiile necesare. În plus, solicităm ca datele și schimbul de informații între Frontex și EUROPOL să devină operaționale fără întârziere și ca orice obstacol în calea intensificării cooperării acestora sa fie imediat eliminat. Este necesară o analiză suplimentară asupra creării unui centru de combatere a terorismului în cadrul EUROPOL, care să faciliteze cooperarea între serviciile de informații din domeniul aplicării legii și serviciile de informații ale statelor membre. Grupul PPE va lua în considerare un studiu de fezabilitate în acest sens. Invităm Statele Membre să utilizeze pe deplin sistemul ECRIS (Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare) și, în plus, să solicite Comisiei să studieze posibilitatea reformării sale, deoarece domeniul său aplicare actual este prea restrictiv.

 

Utilizarea mai bună a programului de cercetare în domeniul securității: Grupul PPE îndeamnă Statele Membre să utilizeze și pentru combaterea terorismului potențialul programului de cercetare “Horizon 2020”, aflat în derulare. Programul de Cercetare “Secure Societies” are o misiune specifică: combaterea criminalității și a terorismului. Subiectele acoperite variază de la cyber-terorism până la înțelegerea și abordarea ideilor și credințelor teroriste și urmărește dezvoltarea de noi instrumente și capacități criminalistice. Grupul PPE este convins că rezultatele cercetării pot contribui la evitarea incidentelor de securitate, la contracararea posibilelor consecințe și la analizarea adecvată a dimensiunilor sociale și psihologice ale rețelelor teroriste. Prin urmare, invităm Statele Membre să promoveze și să sprijine în continuare programul de cercetare în domeniul securității.

 

Pe acest subiect, Ramona Manescu MEP, membra a Grupului PPE si membra in Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului European, a declarat: „cred că PNR-ul nu este nici „glonțul de argint” care va pune imediat capăt terorismului globalizat dar nici un alt mod prin care serviciile secrete ne vor pătrunde în intimitatea spațiului privat pentru a ne controla de la distanță viețile. PNR-ul este doar una dintre multele componente ale unui răspuns de loc simplu la o problemă care amenință valorile și modul de trai al unui întreg continent și chiar viețile cetățenilor europeni.”

 

 

„Cred că cel mai serios argument în favoarea PNR este răspunsul la întrebarea ‘cum va ajuta PNR-ul practic lupta împotriva terorismului?’. Mulți consideră că dacă un astfel de sistem nu împiedică un descreierat să se arunce în aer într-un vagon de metrou, atunci este inutil. O astfel de interpretare distorsionată a realității nu face decât foarte mult rău. Munca de intelligence este de multe ori anostă și plictisitoare, rezumându-se la adunarea de crâmpeie de informații și testarea legăturilor dintre ele. La fel este și PNR-ul. Nu interesează pe nimeni dacă ‚Vasilică’ se duce în vacanță în Beirut. Dar dacă ‚Vasilică’ face trei drumuri la Beirut și de fiecare dată a doua zi are loc o explozie în Beirut, atunci, undeva, într-un computer, se aprinde un beculeț roșu. Iar de aici începe munca de intelligence care vine și pune mai multe întrebări, face conexiuni și identifică ce este în mod real o amenințare sau doar o coincidență. Dar fără o astfel de primă conexiune, niciun beculeț nu s-ar aprinde. Iar PNR-ul face posibil acest lucru într-un ocean de informații”, a adaugat europarlamentarul PPE.