Hegedus Csilla: S-a lansat concursul pentru titlul de Capitala Culturala Europeana – Romania 2021

Hegedus Csilla: S-a lansat concursul pentru titlul de Capitala Culturala Europeana - Romania 2021

Ministrul Culturii, Hegedüs Csilla, a anuntat joi, intr-o conferinta de presa, lansarea concursului in urma caruia va fi desemnat orasul din Romania care va primi titlul de Capitala Culturala Europeana in anul 2021, data limita de depunere a candidaturilor fiind 10 octombrie 2015. La conferinta de presa care a avut loc joi, la sediul Ministerului Culturii din Bucuresti, au participat Hegedüs Csilla, Iulia Deutsch, sef-adjunct al Reprezentantei Comisiei Europene, coordonator al echipei informare-comunicare, si Nadia Tunsu, directorul Departamentului de Relatii Internationale si Afaceri Europene din cadrul Ministerului Culturii (MC).

“Este momentul 0, acum lansam concursul si, in urma acestui concurs, vom sti care oras va fi Capitala Culturala Europeana in 2021”, a spus ministrul Culturii la conferinta de presa.

“Parlamentul European si Comisia Europeana au decis in aprilie, in acest an, ca Romania impreuna cu Grecia vor putea desemna cate un oras sa devina Capitala Culturala Europeana. Tot in acea decizie ni s-a spus ca avem sase ani sa pregatim acel oras, sa lansam concursul, motiv pentru care noi, astazi, lansam aceasta competitie”, a adaugat Hegedüs Csilla.

Mondo News iti recomanda si: Bogdan Aurescu si Csilla Hegedus au depus juramantul. Basescu: Va felicit in mod deosebit pentru nominalizarea de la MAE

De asemenea, ministrul Culturii a spus ca este important ca Romania sa participe la aceasta actiune. “O sa fie sentimentul nostru de a apartine unui spatiu comun european, patrimoniul nostru face parte din patrimoniul cultural european, artistii nostri, creatorii nostri sunt foarte vizibili la nivel european in acel an”, a spus Hegedüs Csilla, care a adaugat ca aceasta actiune va fi importanta si in ceea ce priveste “impactul economic si impactul social”.

“Noi, Ministerul Culturii, de foarte mult timp spunem ca patrimoniul nostru, cultura noastra, nu este un sac fara fund in care noi nu mai bagam bani. Este o investitie pe termen lung, pentru ca cultura este in stare sa produca dezvoltare locala si regionala, contribuie sa avem mai multe locuri de munca, contribuie la o viata mai europeana, o viata care este mai buna pentru toti cetatenii tarii”, a spus Hegedüs Csilla.

Astfel, potrivit acesteia, un an intreg, toata tara va vorbi despre cultura si “o Europa intreaga va vorbi despre cultura romaneasca”.

Prin cresterea numarului de turisti si prin dezvoltarea infrastructurii vor rezulta “niste beneficii foarte importante”, atat pentru comunitatea locala, cat si pentru comunitatea regionala, pentru orasul care va avea acest titlu, potrivit ministrului Culturii.

Aceasta a dat ca exemplu orasul Sibiu, care, potrivit ministrului Culturii, s-a dezvoltat odata cu primirea titlului de Capitala Culturala Europeana, in 2007.

Citeste si: HEGEDUS CSILLA, ministrul propus de UDMR la Cultura, este specialista in afaceri cu statul. Pe bani nerambursabili

“(…) Avem o viata culturala in acel oras (Sibiu, n.r.). stiu ca acelasi lucru o sa se intample si in Capitala Culturala Europeana 2021”, a spus ministrul Culturii, precizand ca, din ianuarie 2015, vor avea un secretar de stat care se va ocupa “exclusiv” de aceasta problema.

Acest eveniment, Capitalele Europene ale Culturii, a fost organizat pentru prima data in 1985, fiind initiat de ministrul grec al Culturii de la acea vreme, Melina Mercouri.

Numarul oraselor care au detinut titlul de Capitala Europeana a Culturii va ajunge la 60 in 2019. Pana in 2001, titlul era Orasul european al culturii. Actiunea este deseori considerata initiativa emblematica culturala a Uniunii Europene, se arata pe site-ul capitalaculturala2021.ro.

Actiunea a evoluat semnificativ in raport cu perioada de inceput, cand reprezenta in primul rand o celebrare a artelor dintr-un oras. Din 1980 s-a constientizat din ce in ce mai mult rolul culturii in viata oraselor si anume de a contribui la bunastarea cetatenilor si la prosperitatea unui oras.

Fiecare oras care intentioneaza sa-si depuna candidatura sau care este in curs de pregatire a candidaturii are propriile obiective locale care corespund circumstantelor si prioritatilor sale. Cu toate acestea, acesta este un premiu european cu criterii si obiective standard stabilite la nivelul Uniunii Europene. Orasele care reusesc sa obtina titlul combina obiectivele locale cu acest aspect european si deseori international.

“Un studiu comandat de Comisia Europeana cu privire la Capitalele Culturale Europene a demonstrat ca sumele alocate pentru aceasta actiune sunt recuperate cu un profit de sase ori mai mare decat investitia initiala”, a declarat Iulia Deutsch, sef-adjunct al Reprezentantei Comisiei Europene.

Toate orasele vor avea zece luni ca sa-si pregateasca dosarul de candidatura, iar data limita de depunere a candidaturii va fi 10 octombrie 2015, a anuntat ministrul Culturii.

Selectia finala va fi organizata in jurul lunii august 2016 de un juriu international, iar desemnarea formala a orasului va fi facuta la sfarsitul anului 2016.

“Vom avea nevoie de patru ani sa pregatim acest proiect, patru ani in care Guvernul Romaniei, prin Ministerul Culturii, va face investitii importante in acel oras, in infrastructura si in pregatirea tuturor proiectelor, ca sa fim siguri ca la inceputul anului 2021, ma refer la 1 ianuarie 2021, toate proiectele, toate institutiile sa fie gata sa intre cu forta in acest proiect”, a spus ministrul Culturii, la conferinta de presa.

“Noi, Ministerul Culturii, dorim o competitie corecta, o competitie transparenta, fara sa favorizam niciun oras care doreste sa aplice”, a spus ministrul Culturii.

Intrebata care sunt cele mai importante aspecte ale vietii culturale bucurestene, Capitala anuntandu-si deja intentia de a candida la acest proiect, Hegedüs Csilla a spus: “Bucurestiul este orasul din Romania care are enorm de multe atuuri din punctul de vedere al vietii culturale, este o capitala europeana superba, ganditi-va doar la Teatrul National pe care am reusit sa-l restauram, ganditi-va la Opera Nationala, pe care am reusit s-o restauram, dar ma gandesc si la Festivalul de muzica veche, la Universitatea care produce niste artisti contemporani extraordinari, deci nu cred ca exista un segment al culturii care sa nu fie acoperit de Bucuresti, dar la fel sunt si celelalte orase despre care stim ca doresc sa candideze, deci, eu cred ca va fi o competitie foarte dificila, pentru ca eu, personal, nu as putea sa fac o jurizare a posibililor candidati”.