Hristos a înviat! Paște fericit! Milioane de români au luat lumina sfântă

Hristos a înviat! Milioane de români au luat, la miezul nopții, Lumina Sfântă, oferită de Preafericitul Patriarh Daniel la slujba de Înviere clerului și credincioșilor prezenți la Catedrala Patriarhală din București.

După ce toți credincioșii și-au aprins lumânările, aceștia înconjurat biserica de trei ori, cântând “Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le”.

Cea mai importantă sărbătoare a creștinismului a transformat și în acest an casele a milioane de români în locuri de praznic al Învierii Domnului. Credincioșii s-au rugat la miezul nopții să fie biruitori în față răului, așa cum Mântuitorul a fost în fața morții.

În fiecare biserică, ortodoxă și greco-catolică din țară, oamenii au venit să ia lumina sfântă și să aducă apoi acasă în familii mesajul lui Hristos cel viu. Mai buni, mai curați, mai emoționați. Sfinți ai Bisericii spun că Învierea nu este altceva decât momentul când “Dumnezeu coboară în suflet, iar sufletul urcă la Dumnezeu”. Un îndemn emoționant care, la fel că pe dealul Mitropoliei din București, s-a auzit în toate locașurile sfinte din țară.

În București, mii de oameni au venit la spujba ținută de patriarhul Daniel. În lumina lumânărilor, fiecare s-a rugat în taină pentru izbăvirea de necazuri și pentru cei dragi.

Mesajul sfânt al sărbătorii Paștelui

Paștele, sărbătoarea creștină care cheamă oamenii să ia Lumina Sfânta, aduce bucuria unică a Învierii Mântuitorului, dar și ritualuri și tradiții religioase printre care și cea a salutului cunoscut chiar și de cei mici – “Hristos a înviat!”, “Adevărat a înviat!”.

Sărbătoarea Paștelui este considerată a fi una a bucuriei date de vestea Învierii. O veste care, până la Înălțarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăsește în salutul “”Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”.

De Paște, spun preoții, nimeni nu trebuie să fie trist, nimeni nu trebuie să plângă, bucuria fiind sentimentul pe cât de unic, pe atât de predominant în zilele de Paște. Numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic “pesah”, care înseamnă “trecere” și vine din termenul egiptean cu același înțeles “paseh”.

Slujba de Înviere

În bisericile ortodoxe, slujba de înviere a început în jurul orei 23.00, în interiorul lăcășurilor de cult. Învierea Mântuitorului nu a fost însă proclamată în interiorul bisericii, ci în afara acesteia, pentru că, spun preoții, ea privește pe toți oamenii.

La miezul nopții, preotul a ieșit din biserică și a chemat credincioșii cu îndemnul “Veniți de luați Lumina!”. În multe locuri, Lumina a fost împărțită credincioșilor împreună cu bucățele de pâine stropite cu vin, denumite Paște.

Credincioșii au adus la biserică, în noaptea Învierii, ouă vopsite, cozonac, pască, friptură și alte preparate de Paște, pe care preoții le sfințesc. După slujbă, s-a dat dezlegarea la dulce, care marchează încheierea postului, astfel că merindele sfințite vor putea fi mâncate. Tot de Paște, credincioșii aprind lumânări pe mormintele celor dragi. Tot acolo, se aduc bucate care sunt date de pomană celor sărmani.

Duminică, spre prânz, credincioșii sunt așteptați la biserică pentru slujba cunoscută că “A doua Înviere”, la care vor fi citite în 12 limbi versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan. Săptămâna de după Înviere se numește Săptămâna Luminată, în care nu se mai postește. Conform tradiției, în Sâmbăta Mare și în zilele de Paște (duminică, luni și marți), nu se spală rufe, acest obicei fiind menținut în unele locuri până în joia din Săptămâna Luminată.

Sursă foto: realitatea