In ROMANIA TENTACULELE CORUPTIEI cuprind VIATA de ZI cu ZI

New York Times a publicat un articol, in limba romana, pe tema evenimentelor care au avut loc in ultimele zile in Romania, dupa celebra Ordonanta de modificare a Codurilor penale.

Guvernul roman nu a folosit, cel putin, justificarile obisnuite atunci cand a adoptat o masura care slabea pedepsele aplicate oficialilor pentru coruptie – ca unge rotile birocratiei muribunde, ca creste salariile functionarilor prost platiti, ca rasplateste initiativa. El a actionat pe furis, in noaptea de 31 ianuarie, printr-o ”ordonanta de urgenta” ,care nu are nevoie de aprobarea Parlamentului, comenteaza The New York Times intr-un editorial publicat vineri – in limba romana -, cu titlul ”In Romania, tentaculele coruptiei cuprind viata de zi cu zi”, cu marturii ale romanilor despre coruptie, informeaza News.ro.

Singura urgenta evidenta era ca o multime de oficiali au fost acuzati de coruptie, inclusiv omul care detine adevarata putere, din spatele Guvernului social-democrat, comenteaza vineri, in editia online, comitetul editorial al ziarului american intr-un editorial intitulat ”Romanians Against Corruption”.

Faptul ca sute de mii de oameni au iesit in strada ca sa protesteze fata de reculul Guvernului in lupta impotriva coruptiei si sa-i ceara sa demisioneze nu este deloc o surpriza. Pana duminica trecuta, Guvernul revoca ordonanta, iar miercuri ministrul Justitiei si-a asumat masura si a demisonat. Dar protestatarii, constienti ca aceasta nu este o victorie, au ramas in strada.

Coruptia este adanc raspandita in Romania. Insa, in ultimii ani romanii au fost incurati de succesul unei agentii speciale, Directia Nationala Anticoruptie, care a adus mii de cazuri in tribunal, inclusiv unele implicand oficiali de rang inalt.

Printre ei se afla si Liviu Dragnea, puternicul conducator al social-democratilor, care nu poate fi premier deoarece ispaseste o condamnare cu suspendare pentru frauda electorala si este acuzat de abuz de putere. Partidul sau a castigat decisiv alegerile din decembrie, la un an dupa ce a fost inlaturat de la putere prin proteste similare. La fel ca liderii alesi in Ungaria si Polonia, social-democratii si-au considerat victoria un mandat sa faca orice este necesar pentru a-si atinge obiectivele. Partidul a propus o lege in vederea gratierii celor care ispasesc pana in cinci ani de inchisoare pentru anumite infractiuni – o masura despre care a spus ca era menita sa reduca suprapopularea in inchisori. Apoi a venit ”ordonanta de urgenta” care, intre alte prevederi, nu i-ar fi trimis la inchisoare pe oficiali care ar provoca prejudicii in valoare de pana in 200.000 de lei (47.000 de dolari).

Este neclar daca aceste masuri i-ar fi permis lui Dragnea sa devina premier. insa publicului asa i s-a parut. in pofida retragerii ordonantei, protestele au continuat – potrivit legislatiei romane, daca ordonanta ar fi intrat in vigoare chiar si pentru o scurta perioada de timp, exonerarile ar fi intrat in vigoare.

Dragnea si aliatii sai au dat vina pe inamicii lor politici pentru proteste. insa romanii din strada nu sunt acolo pentru a ataca un anumit partid. Ei sunt acolo pentru a cere sfarsitul real al coruptiei, care le domina cultura politica, le submineaza economia si democratia.

Pe de alta parte, in articolul ”in Romania, tentaculele coruptiei cuprind viata de zi cu zi”, publicat in editia online de vineri, Palko Karasz scrie ca ”in timp ce protestele se intensificau in cursul saptamanii trecute, The New York Times a cerut romanilor sa descrie situatii in care au avut de-a face cu coruptia. Au vorbit despre mita de zi cu zi — in spitale, scoli si institutii publice. Unii dintre ei sunt descurajati spunand ca este o problema adanc inradacinata cultural. Multi sunt infuriati de ordonanta de urgenta de care ar fi beneficiat direct unii politicieni proeminenti si se tem ca astfel este franata lunga lupta impotriva coruptiei pe care o poarta tara”.

”Dupa apelul initial pentru relatarile romanilor, am continuat cu intrebari despre proteste. Marturiile de mai jos au fost condensate si editate pentru claritate. Majoritatea raspunsurilor ne-au fost trimise in limba engleza”, precizeaza ziarul.

Sursa foto: the new york times